Prima reacție a lui Bolojan, după ce Comisia Europeană a tăiat drastic prognoza de creștere economică a României: „Era de așteptat”

Comisia Europeană a redus semnificativ estimarea privind avansul economiei românești, iar Ilie Bolojan a transmis prima sa reacție publică, subliniind că o asemenea corecție era de așteptat în actualul context internațional.

Revizuirea prognozei de creștere marchează o ajustare dură a așteptărilor pentru 2026, pe fondul șocurilor externe, al tensiunilor geopolitice și al persistentei presiuni asupra prețurilor la energie și combustibili.

„Era evident că ceea ce s-a întâmplat de la finalul lunii februarie și până astăzi, prin războiul din Golf, va avea niște efecte asupra economiilor din toată lumea. Și creșterea prețurilor la combustibili, așa cum ați văzut-o și o vedem în continuare, este un factor care nu ajută la dezvoltarea economică și care a făcut ca toate economiile să încetinească, inclusiv economia noastră, contribuind, din păcate, și la creșterea inflației, în sensul în care prognozele de reducere a inflației nu s-au respectat așa cum au fost gândite prognozele la început de an, fără a lua în calcul această situație excepțională. De asemenea, ceea ce se întâmplă în continuare legat de războiul din Ucraina, legat de problemele tarifare dintre blocurile economice mari, nu este denatură să antreneze creșterea economică.”

Factori externi și impactul asupra economiei

În viziunea lui Bolojan, românii resimt efectele unui ansamblu de riscuri care frânează avansul economic: scumpirea combustibililor, incertitudinile alimentate de conflicte armate în proximitate și disputele tarifare între marile blocuri economice. Toate acestea complică traiectoria reducerii inflației, astfel că proiecțiile inițiale de temperare a prețurilor nu s-au materializat așa cum erau setate la început de an.

Un alt element invocat este legătura strânsă a României cu piața unică. Când economiile mari ale UE încetinesc, motoarele locale pierd, la rândul lor, din turație. În acest cadru, Bolojan vorbește despre o „reașezare a economiei românești”, după o perioadă în care deficitele ridicate și banii împinși către consum au umflat importurile și dezechilibrele comerciale.

Pe scurt, dependența de dinamica europeană, costurile ridicate la energie și tensiunile comerciale globale explică de ce revizuirea Comisiei nu surprinde și de ce ritmul de creștere se domolește.

Ce propune Bolojan pentru perioada următoare

Echilibre bugetare: menținerea disciplinei fiscale, pentru ca ratingul suveran să rămână previzibil, iar încrederea investitorilor să se păstreze la un nivel rezonabil.

Fonduri europene și investiții: accelerarea absorbției, în condițiile în care bugetul public pentru investiții din acest an este estimat la 8% din PIB – cel mai ridicat din ultimii ani datorită finanțărilor europene – pentru a susține lucrările din construcții și industriile conexe.

Prețurile la energie: continuarea intervențiilor care să stabilizeze costurile pentru companii și populație, pentru a limita presiunea asupra inflației și a facilita planificarea investițiilor.

Piața muncii: creșterea participării forței de muncă. România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană la ponderea persoanelor ocupate în rândul populației active, ceea ce frânează potențialul de dezvoltare și viteza de recuperare economică.

În plan intern, Bolojan descrie această perioadă drept una de corecții necesare: după ani în care „s-au aruncat bani în piață”, efectul principal a fost umflarea consumului și a importurilor, nu o sporire pe măsura așteptărilor a capacității productive. De aici nevoia de a redirecționa resursele către investiții și de a susține sectoarele cu valoare adăugată.

Declarațiile au fost publicate pe 22 mai 2026, la scurt timp după comunicarea noii prognoze a Comisiei Europene pentru economia României.