Această zi, dedicată Botezului Domnului, cunoscută și sub numele de „Arătarea Domnului” și „Epifania”, aduce cu sine o serie de tradiții și obiceiuri unice, care se manifestă atât în Biserica Ortodoxă, cât și în cea Romano-Catolică.
De Bobotează, în Biserica Ortodoxă se sărbătorește Botezul Domnului Iisus Hristos în apele râului Iordan. Această sărbătoare este o reamintire a momentului în care Iisus Hristos a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul, eveniment marcat în Noul Testament și considerat unul dintre momentele cheie ale vieții lui Hristos.
În timpul botezului, conform relatărilor biblice, Sfântul Duh s-a coborât asupra lui Iisus sub forma unui porumbel, iar glasul lui Dumnezeu Tatăl a fost auzit declarându-L pe Iisus ca fiind Fiul Său. Acest eveniment simbolizează manifestarea Sfintei Treimi (Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt) și este considerat momentul începerii misiunii publice a lui Iisus.
Semnificații și ritualuri
Boboteaza, inclusă în cele 12 sărbători creștine majore, comemorează evenimentele petrecute la râul Iordan și marchează începutul vieții publice a lui Iisus Hristos. Această zi este considerată un moment de înnoire spirituală pentru creștini, marcând o „descoperire” sau „revelare” divină.
Sărbătoarea este precedată de Ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie, o zi de post aspru, asemănătoare cu Ajunul Crăciunului și Vinerea Mare.
În această zi specială, preoții vizitează locuințele credincioșilor, aducând binecuvântarea prin stropire cu apă sfințită. Apa de la Bobotează este considerată a avea o putere specială, fiind sfințită printr-o dublă chemare a Duhului Sfânt. Agheasma mare, specifică acestei zile, se deosebește de agheasma mică, care se obține în prima zi a fiecărei luni.
Un ritual deosebit al acestei sărbători este sfințirea apelor. Preoții aruncă o cruce în ape, iar mai mulți bărbați se întrec să o recupereze, crezându-se că norocul va fi de partea celui care reușește să aducă crucea la mal.
Tradiții și obiceiuri la români
În România, Boboteaza include tradiții specifice, cum ar fi colindatul, farmecele, descântecele, aflarea ursitului și prorocirile despre anul ce vine. În această zi, se sfințesc apele, un obicei împământenit și în alte comunități creștine. Cei care recuperează crucea aruncată în apă sunt considerați norocoși pentru întregul an.
Un obicei interesant este Iordănitul femeilor, practicat în nordul țării, unde femeile petrec întreaga noapte cântând și jucând, iar dimineața se adună pe străzi pentru a „captura” bărbați, amenințându-i cu aruncatul în apă.
De asemenea, în unele regiuni, tinerelor neveste li se face baie cu apă din fântână sau din râu, marcând integrarea lor în comunitatea femeilor căsătorite.
Tradiția populară spune că tinerele fete își pot visa ursitul în noaptea de Bobotează. Prin diverse ritualuri, cum ar fi legarea unui fir roșu de mătase pe degetul inelar sau punerea unei rămurele de busuioc sub pernă, se încearcă aflarea viitorului partener de viață.
În Ajunul Bobotezei, se prepară o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Preotul sfințește alimentele, iar o parte din acestea este oferită animalelor pentru fertilitate și protecție.
Se crede că dacă pomii sunt încărcați cu promoroacă în dimineața Ajunului, acesta prevestește un an roditor. De asemenea, se spune că animalele vorbesc la miezul nopții despre comori ascunse.
În ziua de Bobotează, tradiția interzice anumite activități precum spălatul rufelor. De asemenea, este considerat de rău augur să se împrumute lucruri sau să existe certuri în casă.
Aceste credințe și obiceiuri, transmise din generație în generație, nu doar că păstrează vie istoria culturală, dar contribuie și la menținerea unei atmosfere de comuniune și spiritualitate în rândul comunităților creștine.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.