Într-o perioadă în care inima și creierul ajung, prea des, să plătească factura stresului, a meselor pe fugă și a tensiunii „lasă că trece”, medicii tot repetă aceeași idee: prevenția nu începe la spital, ci în farfurie. Iar uneori, diferența e făcută de un nutrient discret, pe care mulți îl trec la „opțional”.
Paradoxul e că nu vorbim despre ceva exotic sau greu de găsit. Este un element solubil în apă, prezent în alimente comune, implicat în zeci și zeci de mecanisme din corp. Și totuși, rămâne ignorat până când apar semnele care nu mai pot fi „negociate”.
Pe etichetele suplimentelor, unii îl recunosc după combinația B6 – însă numele, rolurile și miza reală se înțeleg abia când pui cap la cap ce se întâmplă cu vasele de sânge, cu tensiunea și cu chimia din creier.
Ce face, de fapt, în organism: reacții în lanț care ajung la inimă și cap
Acest nutrient lucrează „în fundal” în peste 100 de reacții enzimatice. E implicat în formarea neurotransmițătorilor, în reglarea dispoziției, în producerea de hemoglobină și în susținerea sistemului imunitar. Cu alte cuvinte, nu e doar o vitamină „pentru energie”, ci o piesă care ține în echilibru mai multe sisteme odată.
Când lipsește, tabloul poate începe cu lucruri aparent banale: oboseală, iritabilitate, confuzie, slăbiciune musculară. Dar, pe termen mai lung, deficitul este asociat și cu probleme care ating direct zona cardiovasculară și cea neurologică. Iar aici tensiunea începe să crească — la propriu și la figurat.
Un detaliu cheie: această vitamină ajută la scăderea nivelului de homocisteină din sânge. Homocisteina este un aminoacid care, în concentrații mari, poate deteriora pereții vaselor de sânge și poate favoriza formarea cheagurilor. Din acest punct, drumul către evenimente grave devine mult mai scurt decât ar vrea oricine să creadă.
În plus, există și legătura cu tensiunea arterială: un aport optim este asociat cu susținerea elasticității vaselor de sânge și cu scăderea tensiunii, reducând riscul de hipertensiune cronică. Iar când vasele „îmbătrânesc” mai lent, inima respiră mai ușor.
În creier, rolul devine și mai personal: participă la producerea de serotonină, dopamină și GABA — neurotransmițători esențiali pentru echilibrul emoțional, somn, memorie și funcționarea cognitivă. Deficiența a fost asociată cu depresie, anxietate și declin cognitiv la vârstnici. Mai mult, prin reducerea inflamației sistemice și a stresului oxidativ, este legată și de prevenirea degenerării neuronale, inclusiv în boala Alzheimer.
De unde o iei, când ajungi la suplimente și unde apare riscul invers
Corpul nu o produce, așa că trebuie adusă din alimentație sau, în anumite situații, din suplimente. Sursele alimentare sunt surprinzător de accesibile: carne de pui și curcan, pește (precum tonul, somonul și sardinele), ficat de vită, cartofi, spanac, avocado, banane, prune uscate, cereale integrale și germeni de grâu, plus semințe de floarea-soarelui și nuci.
Suplimentele intră în discuție mai ales când există carențe clare sau afecțiuni cronice (de la anemie la boli renale ori diabet), cazuri în care medicii pot recomanda administrarea ei singură sau în combinație cu alte vitamine din complexul B.
Dar povestea are și o limită care nu trebuie ignorată: excesul, mai ales pe termen lung și în doze mari, poate aduce efecte nedorite precum amorțeli, slăbiciune musculară sau tulburări neurologice. Tocmai de aceea, dozajul se stabilește cu un specialist — mai ales dacă există tratamente pentru tensiune sau alte probleme cronice.
Nutrientul despre care vorbim, asociat cu reducerea homocisteinei, susținerea tensiunii și protecția neurologică, este vitamina B6, cunoscută și ca piridoxină — o prezență mică în meniu, dar cu un ecou mare în felul în care îți păstrezi inima și mintea în formă, zi după zi.