Pancreasul reglează nivelul glicemiei și al energiei, influențând felul în care ne simțim de-a lungul zilei. Când nu funcționează corect, pot apărea dezechilibre precum diabet, obezitate, tulburări cardiovasculare, oboseală persistentă și probleme vasculare. Diminețile, prin ceea ce alegem să mâncăm sau să bem, pot deveni momentul în care acest organ este cel mai puternic solicitat.
De ce contează primele ore ale zilei pentru pancreas
Multe rutine matinale arată similar: o cafea băută în grabă, un produs de patiserie „la pachet” sau un iaurt cu fructe. Pare convenabil, dar medici citați în articol atrag atenția că tocmai acest început aparent inofensiv poate fi „startul” uzurii unuia dintre cele mai importante organe. Publicația menționează două obiceiuri matinale cu impact major asupra pancreasului, explicând de ce ele reprezintă o lovitură pentru echilibrul metabolic.
Întreaga logică este simplă: după noapte, organismul intră în zi cu un aparat digestiv „resetat”. Orice exces de zaharuri rapide sau stimulente concentrate forțează secreția de hormoni și enzime, amplificând variațiile glicemiei și încărcând atât pancreasul, cât și tractul gastro‑intestinal.
Două obiceiuri care îl pun la încercare
1) Micul dejun dulce. Principalul adversar al pancreasului, dimineața, este zahărul concentrat. Nu e vorba doar de chifle și produse de patiserie; riscul se regăsește și în iaurturile îndulcite, sucurile și multe gustări industriale. Un croissant la prima oră poate urca glicemia abrupt, aproape ca și când ți s-ar administra glucoză direct în circulație. Repetat ani la rând, acest tipar obosește mecanismele prin care pancreasul ține în frâu zahărul din sânge, iar funcționarea lui se deteriorează.
2) Cafeaua pe stomacul gol. Chiar și cafeaua naturală, băută înainte de a mânca, devine o provocare: stimulează aciditatea gastrică, „apasă” pe accelerație hormonală și solicită pancreasul. În loc de un impuls blând de energie, cofeina luată pe gol favorizează eliberarea de cortizol și oscilații metabolice nedorite.
Endocrinologii o numesc adesea un fel de „credit de profit”.
Cu alte cuvinte, organismul consumă resurse interne pentru scurtă vreme, fără să primească un aport real care să susțină ritmul pe termen mai lung.
Gustările din 2 în 2–3 ore — fie că vorbim de fructe, nuci sau fursecuri — nu îi lasă pancreasului pauze între valurile digestive. Rezultatul poate fi o stare de oboseală și acumulare de kilograme, inclusiv la cei care sunt convinși că mănâncă „corect”.
Pentru cafea, specialiștii citați indică o fereastră mai prietenoasă cu organismul: între 14:00 și 15:00, interval în care somnolența apare natural și efectul cofeinei se integrează mai bine în ritmul zilei. Iar cantitatea considerată sigură este de până la 400 mg cofeină/zi.
Privind la rutina de dimineață prin această lentilă, devine ușor de înțeles de ce un start cu zahăr rapid sau stimulente tari pe stomacul gol poate tensiona pancreasul exact când are nevoie de stabilitate. Înlocuirea acestui automatism cu opțiuni care evită vârfurile glicemice și mutarea cafelei în fereastra de după-amiază timpurie sunt detalii care schimbă felul în care corpul gestionează energia.
În acest cadru, pauzele digestive mai rare decât „la fiecare 2–3 ore” și un început al zilei fără micul dejun dulce sau cafea pe gol merg în aceeași direcție cu ideea de a proteja pancreasul, iar momentul recomandat pentru cafea — 14:00–15:00 — rămâne un reper util pentru cei care simt acea somnolență firească de la mijlocul zilei.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.