Mulți oameni trec cu vederea mici schimbări apărute în cavitatea bucală, presupunând că o aftă, o pată decolorată ori o ușoară amorțeală nu înseamnă mare lucru. În realitate, astfel de detalii pot anunța o afecțiune gravă: *cancerul oral*. Debutul este de multe ori tăcut, cu simptome discrete, iar atunci când devine vizibil, boala poate fi deja într-un stadiu avansat.
Persoanele de peste 40 de ani, dar mai ales fumătorii și cei care consumă regulat alcool, se află într-o categorie de risc crescut. Recunoașterea timpurie și prezentarea rapidă la medic pot face diferența între un tratament eficient și complicații serioase.
Primele semne care pot indica un cancer oral
Leziuni persistente (răni, bășici) în gură care nu se vindecă după aproximativ două săptămâni trebuie evaluate medical. La fel și petele roșii sau albe de pe buze, gingii sau mucoasa obrajilor.
Alte indicii timpurii includ umflături, noduli sau îngroșări în zona gurii ori a gâtului, sângerări fără explicație, dureri la mestecat sau înghițit, precum și amorțeală a buzelor, limbii, bărbiei sau gâtului.
Sunt de urmărit și: dinți care se mișcă fără cauză dentară clară, durere ori rigiditate la nivelul maxilarului, disconfort cronic în gât sau răgușeală, scădere neașteptată în greutate, durere de ureche fără probleme de auz, senzație de arsură sau gură uscată persistentă, durere a limbii.
„Dacă un simptom oral persistă mai mult de două săptămâni, solicitați o evaluare profesională.”
*Autoobservarea atentă* este utilă, dar nu înlocuiește consultul. Chiar și simptomele ușoare, dacă sunt persistente, merită verificate.
Factori de risc, tipuri și de ce contează depistarea timpurie
Cancerul oral poate apărea pe buze, limbă, gingii, mucoasa obrajilor (buccală), planșeul bucal, dar și pe cerul gurii, dur sau moale. Semnele diferă ușor în funcție de localizare, însă toate necesită atenție medicală imediată atunci când apar.
Factorii care cresc riscul includ în primul rând tutunul (țigări, trabucuri, pipă, tutun de mestecat) și alcoolul în exces — combinația celor două amplifică substanțial pericolul. Infecția cu HPV este asociată cu anumite forme, mai ales în zona orofaringelui, iar igiena orală precară pe termen lung crește vulnerabilitatea.
În India, sunt raportate anual peste 77.000 cazuri noi și mai mult de 52.000 decese, ceea ce arată greutatea diagnosticării tardive, adesea după ce boala s-a extins la ganglionii limfatici sau țesuturile vecine. Estimările arată că aproximativ 80% dintre cazuri sunt legate direct de consumul de tutun.
Când să mergi la specialist: ideal, controale stomatologice de două ori pe an, chiar și fără simptome. Dacă observi modificări neobișnuite, programează-te rapid la medicul stomatolog sau la un specialist în oncologie oro-maxilo-facială. Specialiști cu experiență, precum dr. Sajjan Rajpurohit (Delhi), pun accent pe depistare timpurie și planuri de tratament personalizate, aspecte care îmbunătățesc semnificativ șansele de succes terapeutic.
Ce poți face, în practică: renunțarea la tutun, limitarea alcoolului, menținerea unei igiene riguroase și vaccinarea conform recomandărilor medicale împotriva tulpinilor de HPV asociate riscului. Observă-ți periodic gura în fața oglinzii, inclusiv limba (și marginile ei), gingiile, cerul gurii și planșeul bucal; orice pată persistentă, rană sau nodul care nu se explică merită evaluat.
Controalele regulate, atenția la semnalele propriului corp și accesul la îngrijire de specialitate pot schimba radical parcursul unui cancer oral. Informația corectă și acțiunea la timp rămân aliații cei mai buni.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.