Decizia Guvernului de a nu aproba o zi liberă suplimentară între sărbătorile de Anul Nou și weekendul următor a dezamăgit profund o mare parte a populației.
Planurile pentru o minivacanță prelungită s-au năruit, lăsând loc nemulțumirii.
Ziua de 3 ianuarie: o „punte” dorită, dar inexistentă
În fiecare an, bugetarii speră să beneficieze de câteva zile libere suplimentare prin introducerea unor „punți” care leagă sărbătorile legale de weekenduri. Pentru 2025, însă, această speranță a fost spulberată.
Ministerul Muncii a propus ca data de 3 ianuarie să fie declarată liberă, dar Guvernul nu a inclus proiectul pe agenda sa de lucru.
Decizia de a ignora acest subiect a fost luată într-un context în care mulți români își planificaseră deja vacanțe prelungite. În lipsa unei astfel de măsuri, bugetarii sunt acum obligați să se întoarcă la muncă pe 3 ianuarie, între două perioade de zile libere:
- 1 și 2 ianuarie, declarate libere prin lege, pentru sărbătorirea Anului Nou;
- 4 și 5 ianuarie, weekendul imediat următor.
Această decizie aduce disconfort în rândul angajaților, mulți dintre ei considerând că „productivitatea într-o zi de vineri, după sărbători, este aproape inexistentă”.
Dezamăgire și ironie
Decizia Guvernului a fost primită cu un val de critici din partea angajaților din sectorul public, dar și din partea societății civile. Pe rețelele sociale, românii au reacționat prin ironii și meme-uri, subliniind disconfortul creat de această revenire bruscă la rutina profesională. „După ce ai mâncat sarmale și ai stat până la 3 dimineața pe 1 ianuarie, e aproape imposibil să fii productiv pe 3 ianuarie”, a comentat un utilizator pe Facebook.
Totuși, decizia Guvernului de a nu acorda această zi liberă poate avea justificări financiare. Economiștii subliniază că o zi suplimentară liberă în sectorul public ar fi afectat semnificativ bugetul de stat. În același timp, unii analiști consideră că Guvernul a încercat să evite o posibilă nemulțumire din partea sectorului privat, unde acordarea de zile libere este mai puțin flexibilă.
De asemenea, există voci care susțin că tradiția „punților” începe să fie percepută ca o practică prea relaxată, care scade productivitatea la nivel național. Cu toate acestea, românii se întreabă dacă impactul asupra economiei ar fi fost într-adevăr semnificativ sau dacă este vorba doar despre un refuz simbolic.
Citește și: 2025 aduce mai multe zile libere! Minivacanțele de vis pentru români în noul an
Calendarul zilelor libere în 2025
România va beneficia, conform Codului Muncii, de 17 zile libere legale în anul 2025. Acestea includ sărbători naționale și religioase, dar nu toate vor pica în zile lucrătoare. Iată o listă completă a zilelor libere:
- 1 și 2 ianuarie – Anul Nou;
- 6 ianuarie – Boboteaza;
- 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul;
- 24 ianuarie – Unirea Principatelor Române;
- 18 aprilie – Vinerea Mare;
- 20 și 21 aprilie – Paștele;
- 1 mai – Ziua Muncii;
- 1 iunie – Ziua Copilului;
- 8 și 9 iunie – Rusaliile;
- 15 august – Adormirea Maicii Domnului;
- 30 noiembrie – Sfântul Andrei;
- 1 decembrie – Ziua Națională;
- 25 și 26 decembrie – Crăciunul.
Cu toate acestea, lipsa punții de pe 3 ianuarie va rămâne o temă de discuție printre bugetari. Mulți dintre ei vor folosi zilele de concediu pentru a-și crea singuri o „punte” între sărbători.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.