Președinta Comisiei Europene a ieșit public cu un mesaj ferm despre războiul din Ucraina și direcția în care se mișcă diplomația europeană. În plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen a apreciat că Moscova nu transmite semnale reale de detensionare, iar starea de fapt rămâne „instabilă” și „periculoasă”. Afirmațiile completează tabloul unei scene internaționale în care negocierile continuă, dar cu puține garanții că se apropie un armistițiu durabil.
Contextul declarațiilor și ecourile la nivel european
Mesajul a venit după ce Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a apreciat că este „prematur” să se discute despre un acord de pace. În replică, von der Leyen a subliniat că Ucraina are nevoie de garanții de securitate solide, acuzând Rusia de o „mentalitate postbelică” care tratează Europa drept o „sferă de influență”. În paralel, au fost evocate rundele de discuții purtate la Geneva și Abu Dhabi: Kievul ar fi acceptat „esența” unei noi propuneri, după ce prima variantă a fost percepută ca prea favorabilă Moscovei. Președintele Volodimir Zelenski a numit documentul actual o „abordare corectă”, însă diferențele dintre părți rămân majore, iar Kremlinul respinge ideea concesiilor.
Von der Leyen a reiterat sprijinul deplin al Uniunii pentru Kiev, cu un mesaj direct către capitalele europene:
„Europa va fi alături de Ucraina și o va sprijini în fiecare etapă a procesului.”
În același registru, ea a insistat asupra rolului UE și al NATO în orice formulă viitoare de pace, cu o formulare devenită reper în discursul său:
„Indiferent de forma pe care o va lua viitorul tratat de pace… Nimic despre Ucraina fără Ucraina. Nimic despre Europa fără Europa. Nimic despre NATO fără NATO.”
Active înghețate, opțiuni financiare și un orizont decizional strâns
Un punct sensibil rămâne soarta activelor rusești înghețate în instituții financiare din Uniunea Europeană, estimate în jurul pragului de 210 miliarde de euro. Deși Belgia avertizează asupra riscurilor juridice ale unui eventual transfer către reconstrucția Ucrainei, Ursula von der Leyen a spus că nu vede un scenariu în care „contribuabilii europeni” să fie chemați să acopere eventuale despăgubiri. Potrivit acesteia, Comisia Europeană a pregătit deja un material de lucru cu mai multe variante de acțiune, iar liderii UE urmau să ia o decizie la finalul lunii decembrie, pe baza unor evaluări politice și legale.
Între timp, la Bruxelles s-a simțit și surprinderea produsă de un plan discutat între Washington și Moscova, care ar include cedări teritoriale în zone încă disputate și limitări ale dimensiunii armatei ucrainene. Oficialii europeni au transmis că trebuie să fie parte a negocierilor, întrucât aplicarea oricărui acord va depinde în bună măsură de instituțiile și resursele europene. Kremlinul respinge însă rolul UE, iar consilierul prezidențial Yuri Ușakov a numit implicarea europeană „inutilă”.
Pe canalul american, diplomația se mișcă accelerat: trimisul special Steve Witkoff este așteptat la Moscova, iar secretarul american al Armatei, Dan Driscoll, are pe agendă o vizită la Kiev. De la Kiev, Volodimir Zelenski a anunțat că își dorește o discuție directă cu Donald Trump înainte de sfârșitul lunii, vizând teme-cheie precum statutul regiunilor din est, linia de negociere cu Rusia, perspectiva aderării la NATO și arhitectura viitoarei armate ucrainene.
