Alertă la Bruxelles! Ursula von der Leyen rupe tăcerea – anunțul de ultimă oră care poate schimba scena internaționala

26 noiembrie 2025 a adus, la Strasbourg, un mesaj ferm din partea Ursulei von der Leyen. În plenul Parlamentului European, președinta Comisiei Europene a arătat că Federația Rusă nu dă semne credibile că ar vrea să oprească războiul din Ucraina, descriind situația drept instabilă și periculoasă. Oficialul european a insistat că sprijinul european pentru Kiev rămâne pe deplin angajat.

Mesajul Ursulei von der Leyen, în plenul Parlamentului European

Declarațiile au venit la scurt timp după ce Dmitri Peskov a spus că este „prematur” să se discute despre un acord de pace. Ca reacție, von der Leyen a notat că Moscova doar mimează dorința de dialog, în timp ce acțiunile de pe teren arată contrariul. Potrivit acesteia, Ucraina are nevoie de garanții de securitate clare, iar Rusia continuă să acționeze cu o „mentalitate postbelică”, privind Europa ca pe o „sferă de influență”.

„Europa va fi alături de Ucraina și o va sprijini în fiecare etapă a procesului”.

Șefa Comisiei a transmis că orice discuție privind arhitectura de securitate trebuie să includă Uniunea Europeană și NATO, semnalând că partenerii occidentali vor fi parte a oricărui aranjament care să garanteze liniștea strategică pe continent.

„Indiferent de forma pe care o va lua viitorul tratat de pace… Nimic despre Ucraina fără Ucraina. Nimic despre Europa fără Europa. Nimic despre NATO fără NATO.”

Active înghețate, negocieri tensionate și mișcări diplomatice

În fața eurodeputaților, von der Leyen a abordat și tema activelor rusești blocate în UE – aproximativ 210 miliarde de euro. Deși Belgia invocă riscuri juridice privind transferul acestor fonduri către Ucraina, președinta CE a subliniat că nu vede un scenariu în care contribuabilii europeni ar trebui să suporte eventuale despăgubiri. La Bruxelles, Comisia a pregătit deja un document cu opțiuni, iar liderii europeni urmează să decidă la finalul lunii decembrie 2025 cum ar putea fi folosite veniturile generate de aceste active.

Pe un alt palier, la nivel transatlantic a apărut un plan de pace discutat între SUA și Rusia, care ar include cedarea unor teritorii aflate încă sub controlul Ucrainei și limitarea dimensiunii armatei ucrainene. Inițiativa i-a luat prin surprindere pe europeni, care au insistat că trebuie să participe la negocieri, dat fiind rolul lor-cheie în implementarea oricărui acord viitor.

De la Moscova, reacția a fost tăioasă: consilierul prezidențial Iuri Ușakov a catalogat implicarea europeană drept „inutilă”. În paralel, Washingtonul accelerează contactele: trimisul special Steve Witkoff este așteptat curând la Moscova, iar Dan Driscoll, secretarul american al Armatei, are în agendă o vizită în Ucraina pentru discuții cu oficiali de la Kiev.

La Kiev, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că dorește o discuție directă cu Donald Trump până la sfârșitul lunii noiembrie 2025, pentru a aborda teme sensibile: statutul de suveranitate al regiunilor din est, direcția negocierilor cu Rusia, perspectiva aderării la NATO și arhitectura viitoarei armate ucrainene. Demersul urmărește alinierea așteptărilor înaintea unor posibile runde de discuții extinse cu mediere internațională.

În acest context, mesajul transmis la Strasbourg marchează o repoziționare clară: Bruxelles-ul vrea să fie actor și nu doar spectator în arhitectura de pace, în timp ce pe dosarul activelor înghețate se conturează scenarii tehnice ce ar putea oferi Kievului resurse esențiale fără a încărca nota de plată a cetățenilor europeni.