În perioadele de post, pateul vegetal ajunge frecvent în coșul de cumpărături: este rapid, ieftin și pare o soluție comodă pentru sandvișuri sau gustări. Totuși, numeroși specialiști în nutriție atrag atenția că multe variante din comerț sunt ultra-procesate și aduc mai degrabă calorii goale decât nutrienți utili.
Pe etichete apar adesea promisiuni precum „natural”, „100% vegetal” sau „fără colesterol”.
De ce pateul vegetal din comerț ridică probleme
Chiar dacă denumirea inspiră încredere, conținutul multor produse are puțină legătură cu legumele în sine. Rețetele industriale urmăresc, în principal, gustul și textura. De aceea, se folosesc frecvent uleiuri rafinate, emulgatori, potențiatori de aromă, agenți de îngroșare și stabilizatori. În locul ingredientelor integrale, lista este lungă și complicată, iar valoarea nutritivă scade.
Printre grăsimile cel mai des întâlnite se află uleiul de palmier și uleiul de floarea-soarelui rafinat. În cantități mari, acestea pot crește densitatea calorică a produsului fără a aduce sațietate reală. În plus, multe sortimente vin cu sodiu ridicat pentru a „păstra” aroma, ceea ce poate împinge ușor consumul zilnic peste recomandări.
Consumul frecvent al unor astfel de pateuri poate însemna un aport sporit de grăsimi rafinate și sare, însoțit de puține fibre și proteine de calitate—o combinație care, pe termen lung, nu sprijină o alimentație echilibrată.
Chiar și acolo unde apare leguma „vedetă” în denumire, proporția ei poate fi modestă. Restul rețetei este „umplut” cu amidonuri modificate, arome și coloranți pentru a mima gustul autentic. Etichetele trebuie citite cap-coadă: ordinea ingredientelor reflectă ponderea lor, astfel că primele poziții spun povestea reală a produsului.
Cum alegi mai bine și ce alternative ai
Prioritizează variantele cu listă scurtă de ingrediente și cu leguminoase drept prim ingredient (năut, linte, fasole). Caută uleiuri presate la rece în cantități moderate (de exemplu, ulei de măsline) și evită formulele cu multe aditivi sau cu grăsimi tropicale rafinate.
O opțiune sigură este să prepari acasă: hummus din năut fiert, pastă de linte cu ceapă călită în apă și puțin ulei adăugat la final, fasole bătută cu usturoi sau o cremă de avocado cu zeamă de lămâie. Astfel controlezi sarea, grăsimile și nuanțezi gustul după preferințe.
Ghid rapid de etichetă: caută produse în care primele poziții sunt ocupate de leguminoase ori legume, nu de uleiuri; verifică sodiul per 100 g; compară profilele de grăsimi; alege formule cu cât mai puțini aditivi.
Știai că? Chiar și în post, proteinele vegetale din năut, linte sau soia pot acoperi bine nevoile zilnice dacă sunt combinate cu cereale integrale și legume. Pateurile vegetale ar trebui privite ca gustări ocazionale, nu ca bază a meniului.
Idee practică: un „pate” rapid din năut mixat cu tahini, zeamă de lămâie, usturoi, un strop de ulei de măsline și apă rece, bătut până devine aerat. Servește-l cu felii de legume crude sau pe pâine integrală prăjită.
Când ajungi la raion, compară două borcane sau conserve: notează primele trei ingrediente, cantitatea de sare și tipul de ulei folosit. Vei observa diferențe mari între mărci și rețete, iar alegerea informată devine mai ușoară, fără a-ți compromite obiceiurile din perioada postului.