Amețeala este un simptom frecvent, dar cu multe fețe. Uneori se descrie ca o senzație de cap ușor, alteori ca o rotire a încăperii (vertij) sau ca o pierdere a stabilității. Important de reținut: amețeala nu este un diagnostic, ci un semnal că organismul are nevoie de atenție.
De ce nu e doar anemie sau oboseală
Anemia și oboseala pot provoca amețeală prin scăderea oxigenării țesuturilor sau a tensiunii energetice, însă tabloul real este mult mai variat. Hidratarea insuficientă, fluctuațiile glicemiei, problemele urechii interne ori anumite medicamente pot declanșa același simptom. De aceea, contextul – când apare, cât durează, ce alte manifestări o însoțesc – oferă indicii esențiale.
Medicii disting adesea între trei tipuri de senzații: presincopa (cap ușor, văl negru în fața ochilor), vertijul (rotire) și desechilibrul (instabilitate la mers). Fiecare tipificare îndrumă spre cauze diferite.
Șapte afecțiuni pe care le poate indica amețeala
1) Tulburări ale urechii interne: inflamația nervului vestibular, vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB) sau boala Ménière pot da senzație de rotire bruscă, enervată de întoarceri rapide ale capului. Episoadele pot fi însoțite de greață, țiuit în urechi ori senzație de ureche „plină”.
2) Hipotensiune ortostatică: când te ridici brusc în picioare, tensiunea poate scădea tranzitoriu. Apar „întunecarea” vederii, slăbiciune și dezechilibru. Hidratarea deficitară, căldura sau anumite tratamente pot accentua fenomenul.
3) Hipoglicemie: scăderea glicemiei produce amețeală, tremur, transpirații reci și foame intensă. Episoadele sunt mai probabile dacă mesele sunt sărite, după efort intens sau la persoane care urmează tratamente pentru diabet.
4) Tulburări de ritm cardiac: bătăi neregulate sau prea rapide/încete reduc aportul de sânge la creier, generând presincopă sau chiar lipotimii. Palpitațiile, durerile toracice și respirația dificilă cer evaluare medicală rapidă.
5) Migrenă vestibulară: amețeala poate preceda, însoți ori înlocui durerea de cap. Zgomotele, luminile puternice și mișcările pot agrava vertijul. Persoanele cu istoric de migrenă au risc mai mare pentru această formă.
6) Deshidratare și dezechilibre electrolitice: pierderile prin transpirație, vărsături sau diaree scad volumul circulant și modifică nivelul de sodiu/potasiu. Apar slăbiciune, crampe și amețeală, mai ales pe caniculă sau după efort.
7) Efecte adverse ale medicamentelor: antihipertensivele, sedativele, anxioliticele, diureticele și unele antibiotice pot induce amețeală sau vertij. Interacțiunile dintre mai multe tratamente cresc riscul, de aceea e util să menții o listă actualizată cu toate medicamentele și suplimentele folosite.
Când devine un semnal de alarmă: amețeala însoțită de slăbiciune bruscă într-un braț/picior, asimetrie facială, vorbire neclară, durere toracică intensă, febră înaltă sau pierderea cunoștinței necesită consult medical fără întârziere.
Ce poți observa înainte de o evaluare: ora la care apare, gesturile care o declanșează (ridicarea din pat, întoarcerea capului), durata episodului, ce ai mâncat/băut, somnul din noaptea precedentă, dacă există tinitus, greață, cefalee sau palpitații. Aceste detalii ajută la diferențierea cauzelor și la alegerea investigațiilor potrivite.