Amorțeala mâinilor în timpul nopții este o experiență comună: te trezești cu degete rigide, furnicături sau senzația că „nu mai simți” palma. De cele mai multe ori, explicația ține de poziția în somn și de comprimarea temporară a nervilor. Alteori, însă, persistența simptomelor sau asocierea lor cu durere, slăbiciune ori tulburări de coordonare poate indica o problemă care merită evaluată medical.
Atenție: materialul are caracter informativ și nu înlocuiește un consult de specialitate.
De ce îți amorțesc mâinile în somn
Poziția de somn și presiunea mecanică. Dormitul cu încheietura îndoită sau cu cotul foarte flectat poate comprima nervul median (la nivelul încheieturii) sau nervul ulnar (la cot). Rezultatul este senzația de ace, furnicături și amorțeală în degete, mai ales spre dimineață. Relaxarea musculaturii în timpul somnului și fluidele care se redistribuie în țesuturi pot accentua fenomenul.
Tunelul carpian. Dacă lucrezi mult la tastatură, utilizezi unelte vibrante sau faci mișcări repetitive, nervul median poate fi iritat. Noaptea, încheietura tinde să stea în flexie, ceea ce agravează furnicăturile în degetul mare, arătător, mijlociu și jumătate din inelar.
Compresia nervului ulnar. Dormitul cu cotul strâns lângă corp sau îndoit la peste 90° poate da amorțeală în degetul mic și jumătatea ulnară a inelarului. Uneori apare și o durere surdă pe fața internă a antebrațului.
Coloana cervicală. O radiculopatie (iritație a unei rădăcini nervoase la nivelul gâtului) poate determina amorțeli care coboară pe braț și mână. O pernă nepotrivită sau o postură deficitară la birou pot întreține problema.
Factori metabolici și nutriționali. Diabetul, deficitul de vitamina B12, hipotiroidismul sau abuzul de alcool pot favoriza neuropatii periferice. În aceste situații, amorțeala nu apare doar noaptea, dar orele de somn o pot face mai evidentă.
Perioade speciale. În sarcină, retenția de lichide poate crește presiunea în tunelul carpian. De asemenea, traumatismele, entorsele vechi, artrita ori edemele locale pot irita nervii periferici.
Când poate fi un semnal de alarmă
Solicită de urgență ajutor medical (112) dacă amorțeala unei mâini apare brusc împreună cu slăbiciune marcată a brațului, asimetrii ale feței, vorbire neclară sau pierdere a vederii. Acestea pot indica un eveniment neurologic acut.
Programează rapid un consult dacă observi amorțeli persistente mai multe nopți la rând, durere intensă care trezește din somn, scăderea forței de prindere, scăparea frecventă a obiectelor ori îngustarea domeniului de mișcare la încheietură sau cot.
Ce poți face acasă. Menține încheietura în poziție neutră noaptea; o orteză moale pentru tunel carpian poate ajuta. Alege o pernă care susține corect gâtul și evită dormitul pe brațul îndoit sub cap. Hidratează-te adecvat și limitează alcoolul seara.
Pe parcursul zilei, ia pauze la 45–60 de minute dacă lucrezi la computer: întinde degetele, rotește încheietura, alternează sarcinile. Verifică poziția tastaturii și a mouse-ului astfel încât antebrațele să rămână relaxate, iar încheieturile drepte.
Ce poate recomanda medicul. În funcție de simptome, pot fi utile teste electroneuromiografice (ENMG), ecografie de părți moi la încheietură sau cot, radiografie/IRM cervicală, analize pentru glicemie, vitamina B12 și hormon tiroidian (TSH). Tratamentul poate include antiinflamatoare pe termen scurt, fiziokinetoterapie, infiltrații sau, în forme avansate de tunel carpian, intervenție chirurgicală.
Semne orientative după distribuția amorțelii. Dacă amorțeala e predominant în degetul mare, arătător și mijlociu, cauza este adesea mediană (tunelul carpian). Dacă afectează degetul mic și partea ulnară a inelarului, este mai probabilă compresia nervului ulnar la cot sau la încheietură. Un traseu care pornește din gât spre umăr și antebraț sugerează o posibilă implicare cervicală.
Nu ignora contextul: debut după o perioadă de muncă intensă la tastatură, folosirea îndelungată a telefonului, bricolaj cu scule vibrante sau un nou program de antrenament pentru brațe oferă indicii utile la consult.
Un exercițiu simplu pentru auto-monitorizare: înainte de culcare, notează poziția în care adormi și cum te trezești. Repetă două–trei nopți și observă dacă schimbarea poziției (de exemplu, menținerea încheieturii drepte) reduce amorțeala. Informațiile îți vor fi de folos la discuția cu medicul.