Decizie cu miză pentru milioane de români care primesc pensie: Comisia Europeană a confirmat că România poate continua politica de creștere a pensiilor fără a mai fi legată de plafonul de 9,4% din PIB introdus inițial prin PNRR. Acordul, rezultat din negocieri între autoritățile naționale și instituțiile europene, lărgește spațiul de acțiune al bugetului public și repoziționează reforma pensiilor pe baze mai flexibile, dar cu criterii de sustenabilitate.
Măsura este una dintre cele mai relevante schimbări din ultimii ani în domeniul pensiilor, cu efect direct atât asupra veniturilor actualilor beneficiari, cât și asupra modului în care va fi finanțat sistemul pe termen mediu.
Ce presupune noul cadru acceptat la Bruxelles
Eliminarea pragului de cheltuieli permite statului să aloce sume suplimentare pentru plata pensiilor, cu respectarea unor repere clare stabilite împreună cu partenerii europeni:
• menținerea sustenabilității pe termen lung a sistemului public de pensii, în concordanță cu evoluția finanțelor publice;
• reguli de calcul clare, transparente și predictibile, astfel încât beneficiarii să înțeleagă cum se formează venitul lunar;
• aplicarea noii legi a pensiilor în forma convenită cu Comisia Europeană, inclusiv mecanismele de actualizare și de recalculare.
În acest context, autoritățile conturează un orizont realist pentru 2026, an în care efectele noilor formule și ale alocărilor bugetare ar putea fi resimțite la nivelul veniturilor pensionarilor, în funcție de parcursul economiei și de ritmul implementării administrative.
Ce urmează pentru pensionari până în 2026
Specialiștii indică trei instrumente principale prin care pensiile pot evolua în perioada următoare:
1) Indexarea anuală cu inflația. Legea permite ajustarea pensiilor în raport cu rata inflației comunicată de INS, pentru a proteja puterea de cumpărare. Dimensiunea efectivă a indexării depinde de datele oficiale și de deciziile Guvernului din fiecare an.
2) Recalcularea pe baza noii legi. Noua formulă urmărește un tratament mai echitabil al perioadelor de cotizare și al punctajelor acumulate de-a lungul carierei. Pentru o parte dintre beneficiari, această operațiune poate însemna majorări vizibile ale drepturilor.
3) Valorificarea stagiilor suplimentare. Perioadele lucrate după deschiderea dreptului la pensie sau contributivitatea nevalorificată anterior pot fi adăugate în dosar, ceea ce poate ridica venitul lunar după actualizare.
Casa Națională de Pensii Publice derulează procesul de recalculare, cu obiective precum:
• reducerea diferențelor nejustificate între persoane cu vechimi comparabile;
• creșterea predictibilității și a transparenței în stabilirea pensiei;
• aplicarea unei metodologii unitare pentru toți beneficiarii.
Momentul în care vor fi vizibile efectele depinde de finalizarea recalculărilor și de deciziile anuale privind indexarea. Potrivit principiilor comunicate de autorități, la aplicarea noilor reguli:
• niciun drept nu va scădea în urma recalculării; se păstrează întotdeauna varianta cea mai avantajoasă pentru beneficiar;
• creșterile se aplică după parcurgerea verificărilor administrative necesare;
• calendarul depinde de capacitatea instituțională de procesare și de spațiul bugetar disponibil.
În paralel, Guvernul are responsabilitatea de a asigura finanțarea sustenabilă a sistemului, de a implementa integral noua lege a pensiilor și de a supraveghea corectitudinea recalculărilor pentru toate dosarele.
Până la finalizarea procesului, pensionarii pot sprijini actualizarea drepturilor verificând stagiul complet de cotizare, existența eventualelor perioade de muncă nevalorificate și completitudinea documentelor din dosar. O evidență corectă și actualizată poate accelera recalcularea și poate influența favorabil nivelul pensiei în perioada următoare.