Pe străzile și parcurile din Cluj, în plin viscol și temperaturi negative, zăpada pare presărată cu puncte mișcătoare. Mii de micuțe insecte negre își fac apariția direct pe stratul alb, transformând peisajul într-o scenă neașteptată, care stârnește deopotrivă teamă și curiozitate. Fenomenul este real, recurent iarna și are o explicație biologică simplă.
Ce sunt, de fapt, „punctele negre” de pe zăpadă
Specialiștii identifică aceste viețuitoare ca fiind purici de zăpadă (Collembola) – mici artropode de 1–3 mm, pigmentate în închis, care trăiesc în mod obișnuit în frunzar, mușchi și sol. Nu sunt purici adevărați și nu au aripi; se deplasează prin salt, mulțumită unei „arcuri” aflate sub abdomen, numită furculă. Când vremea se încălzește ușor după un ger puternic, ies la suprafață în număr mare și devin vizibile pe zăpada albă.
Nu sunt gândaci de bucătărie, nu provin din canalizare și nu indică lipsă de igienă. Se hrănesc cu particule organice, alge microscopice și mucegaiuri, având un rol util în circuitul nutrienților. În perioadele cu umiditate ridicată și soare slab de iarnă, apar „insulele negre” pe zăpadă, unde indivizii se adună pentru hrană și împerechere.
Adaptarea lor la frig este remarcabilă: produc substanțe care funcționează ca un „antigel” biologic, împiedicând înghețarea fluidelor interne. De aceea, chiar și pe ger năprasnic pot fi văzuți mișunând vioi, mai ales în zonele unde stratul alb se topește superficial în timpul zilei.
Prezența puricilor de zăpadă pe suprafața albă nu anunță o invazie în locuințe, ci semnalează că sub pătura de zăpadă ecosistemul urban încă „lucrează”.
Sunt periculoase? Ce e de făcut
Nu mușcă, nu înțeapă și nu transmit boli oamenilor. Pentru animale de companie, întâlnirea cu aceste insecte este cel mult o curiozitate – nu reprezintă un risc. În interiorul locuințelor, apar rar, iar dacă intră, supraviețuiesc puțin timp în aerul uscat.
Din perspectiva mediului, apariția lor în număr mare la suprafața zăpezii este un episod sezonier. Puricii de zăpadă contribuie la descompunerea materiei organice și la menținerea sănătății solului. Un număr vizibil pe zăpadă nu echivalează cu „plagă”, ci cu o agregare temporară, accentuată de contrastul cromatic alb-negru.
Nu folosi insecticide pe trotuare sau în fața casei pentru a „scăpa” de ele. Substanțele chimice sunt inutile în acest caz, pot afecta alte organisme benefice și pot ajunge în ape prin zăpada topită. Fenomenul se diminuează de la sine odată cu schimbarea vremii – fie după o nouă răcire puternică, fie după topirea stabilă a zăpezii.
Dacă totuși vrei să reduci prezența lor lângă intrare, mătură periodic zonele umede, îndepărtează frunzele în descompunere de lângă praguri și asigură etanșarea ușilor sau a fisurilor din jur. Menținerea unei bune ventilații și a unui nivel scăzut de umiditate în interior descurajează staționarea accidentală a exemplarelor.
Cum le recunoști pe zăpadă? Sunt puncte negre foarte mici, care sar atunci când te apropii; dacă privești cu o lupă, vei observa mișcări sacadate și, uneori, mici grupuri care „pulsază”. Spectacolul este inofensiv și, pentru cei pasionați de natură urbană, o ocazie rară de a vedea în plină iarnă o comunitate invizibilă a solului, adusă la lumină de contrastul cu neaua.