România este plasată în prim-plan într-o analiză semnată de trei foști ambasadori americani la București — Mark Gitenstein, Adrian Zuckerman și Jim Rosapepe — care atrag atenția asupra unei tentative atribuite Moscovei de a distorsiona cursa prezidențială din 2024. Potrivit materialului publicat în Politico, autorii descriu o operațiune online coordonată, destinată să favorizeze un candidat perceput ca având tendințe autoritare.
Avertismentul foștilor ambasadori și mecanismul atribuit Moscovei
Cei trei diplomați susțin că rețelele sociale au fost inundate de mesaje, videoclipuri și conturi care au amplificat narațiuni convenabile Kremlinului. Ținta ar fi fost consolidarea vizibilității lui Sorin Georgescu, despre care se afirmă că a cunoscut o ascensiune fulgerătoare în sondaje, până la 21% în numai două săptămâni. În absența unor explicații privind finanțarea, această evoluție este descrisă drept suspectă și pusă pe seama unei campanii de dezinformare și propagandă.
Autorii compară această metodă cu șabloanele folosite în alte state, unde conturi coordonate și site-uri opace au fost utilizate pentru a crea impresia unui sprijin public uriaș. Ei indică faptul că rețelele de mesagerie encriptată, micro-influencerii și publicitatea mascată ar fi jucat un rol major în propagarea mesajelor, în lipsa transparenței cu privire la resursele materiale angajate.
„Este nerealist și ilegal să afirmi că ai obținut un asemenea impact fără a cheltui vreun ban”
explică foștii ambasadori, subliniind că abordarea ar reflecta manualul clasic al Kremlinului: promovarea unor figuri cu profil autoritar prin manipulare digitală și confuzie informațională.
Anularea turului întâi, noua prezență la urne și reacții externe
În relatarea celor trei, serviciile de informații din România și din state aliate ar fi confirmat implicarea Rusiei. Pe acest fundal, Curtea Constituțională ar fi decis anularea primului tur, invocând încălcări grave ale legislației electorale și dovezi de ingerință străină. La reprogramarea votului, mobilizarea civică a crescut vizibil, participarea ajungând la 65%, peste media obișnuită de 51%. Conform aceleiași surse, candidatul sprijinit de rețele pro-Kremlin ar fi pierdut, iar un lider pro-european și pro-american ar fi obținut 54% din voturi, față de 46% pentru contracandidat.
După confirmarea rezultatului, este menționat că președintele american Donald Trump și-a reafirmat sprijinul pentru România, promițând consolidarea cooperării în apărare și în aria economică. Mesajul a fost interpretat drept un semnal politic adresat atât Bucureștiului, cât și actorilor regionali.
Amenințările hibride nu s-ar opri aici, avertizează foștii ambasadori. Ținte potențiale pentru campanii asemănătoare ar fi Republica Moldova, Estonia, Georgia, Olanda și Cehia, state care urmează să treacă prin runde electorale importante. Ei notează că, în paralel, voci occidentale cu audiență — precum Mario Nawfal, Jackson Hinkle și Alex Jones — au promovat teze pro-ruse, inclusiv la un forum organizat la Moscova, unde au apărut și ideologul Alexander Dughin și fostul președinte Dmitri Medvedev.
În această cheie, cazul românesc este prezentat ca un contra-exemplu la operațiunile subversive, deoarece instituțiile și societatea au reacționat coerent la semnalele de alarmă, iar autoritățile au invocat mecanisme legale pentru a restabili corectitudinea procesului electoral.
„Cea mai eficientă armă împotriva dezinformării este adevărul – și curajul de a-l spune cu voce tare. România a demonstrat acest lucru cu demnitate”
se arată în concluzia autorilor, care prezintă demersul drept o pledoarie pentru transparență, alfabetizare media și cooperare interinstituțională în fața fenomenului de dezinformare. Analiza este deja preluată în dezbateri academice și întâlniri de specialitate dedicate securității informaționale.