Avertisment economic pentru români! Scenariul în care euro ar putea ajunge la 7 lei

Instabilitatea politică poate pune o presiune serioasă pe economie, avertizează profesorul de economie Cristian Păun. Într-un context tensionat, primele efecte vizibile ar fi deprecierea leului și scumpirea finanțării pentru populație și companii.

Potrivit acestuia, într-un scenariu pesimist, o retrogradare a României în categoria junk ar putea împinge cursul până aproape de 7 lei/euro. Ideea vine pe fondul faptului că euro a depășit deja pragul de 5,10 lei, semn că tensiunile se transmit rapid în piața valutară.

De ce s-ar putea deprecia leul

Incertitudinea politică reduce încrederea investitorilor și ridică prețul la care statul și firmele se pot împrumuta. Dacă percepția de risc crește, o parte din capitalul străin iese din țară, iar presiunea pe curs devine mai puternică. Profesorul Păun atrage atenția că România are în prezent o perspectivă negativă din partea agențiilor de rating, iar o coborâre în zona nerecomandată investițiilor ar accelera aceste mișcări.

Un alt canal prin care s-ar transmite șocul este nevoia de valută a statului: pentru plata datoriilor externe, autoritățile ar trebui să cumpere euro, ceea ce ar alimenta cererea pentru monedă străină și ar slăbi suplimentar leul. Într-o astfel de situație, inclusiv costurile de acoperire a riscului valutar pentru bănci și companii cresc, iar piețele reacționează printr-un curs mai ridicat.

Estimările invocate indică faptul că o retrogradare ar putea declanșa ieșiri de capital de până la 50 de miliarde de euro. O asemenea magnitudine ar lovi lichiditatea din piața locală și ar forța un echilibru la un nivel mai slab al leului. În paralel, randamentele titlurilor de stat ar urca, ceea ce ar majora nota de plată a datoriei publice.

Ce ar însemna pentru români un curs de 7 lei/euro

Românii cu credite variabile ar resimți direct efectele prin majorarea indicilor ROBOR și IRCC, ceea ce ar duce la rate lunare mai mari. Chiar și pentru împrumuturile în euro, veniturile în lei ar avea o putere de cumpărare redusă raportat la obligațiile denominate în valută.

Pentru companii, un leu mai slab scumpește importurile de materii prime, echipamente și energie, presând marjele și, în final, prețurile plătite de consumatori. Într-o astfel de dinamică, bugetele familiale ar fi prinse între rate mai consistente și facturi crescute pentru bunurile aduse din afara țării.

Pe termen scurt, piețele urmăresc felul în care autoritățile gestionează datoria și deficitul. Măsuri credibile de disciplină bugetară, o comunicare fermă cu investitorii și evitarea ruperilor politice pot diminua tensiunile. Semnale de stabilitate fiscală și de predictibilitate ar ajuta la temperarea așteptărilor negative și la limitarea volatilității pe curs și dobânzi.

Chiar dacă scenariul de 7 lei/euro este prezentat ca o variantă de risc major, mesajul central rămâne unul de prudență: sensul în care se mișcă percepția de risc este esențial pentru finanțarea economiei. În lipsa unor semnale de încredere, presiunile pe curs și pe dobânzi tind să se autoforțeze reciproc.

În prezent, România rămâne sub lupa investitorilor și a agențiilor de rating, cu accent pe felul în care vor fi gestionate datoria externă, politica fiscală și stabilitatea guvernamentală. Evoluțiile din aceste zone vor fi reperul prin care piața va calibra raportul leu–euro și costul finanțării în lunile următoare.