Conform raportului BNR, perioada 2025-2032 va fi marcată de un proces de consolidare fiscală severă, menit să reducă deficitul bugetar. Această strategie vine cu riscuri considerabile pentru puterea de cumpărare a românilor.
- Se anticipează creșterea unor impozite indirecte, cum ar fi TVA-ul, ceea ce va duce la scumpiri generalizate.
- Impozitele directe, cum ar fi cele pe venit sau pe proprietate, ar putea fi majorate, afectând suplimentar veniturile disponibile ale cetățenilor.
- Reducerea cheltuielilor bugetare ar putea impacta serviciile publice, de la educație și sănătate până la infrastructură și asistență socială.
Aceste măsuri vin ca urmare a unei necesare consolidări fiscale, impusă de dezechilibrele bugetare acumulate în ultimii ani. Totuși, fără o planificare riguroasă, ele pot conduce la o scădere abruptă a consumului și la o frânare a creșterii economice.
Inflația: o evoluție oscilantă, dar cu perspective de stabilizare
Evoluția inflației în 2025 va fi marcată de fluctuații semnificative. Potrivit prognozei BNR:
- Inflația va scădea la 4,6% în martie 2025, dar va crește temporar la 5,3% în iunie 2025, pe fondul epuizării impactului reducerilor tarifelor la energie din 2024.
- Din a doua jumătate a anului, inflația va reveni sub 5%, ajungând la 3,8% în decembrie 2025.
- Până în martie 2026, inflația se va stabiliza la 3,1%, în intervalul țintei BNR.
Creșterea unor prețurilor esențiale, precum tarifele pentru apă, salubritate și combustibilii, ar putea totuși influența aceste prognoze, determinând revizuiri ulterioare ale indicatorilor macroeconomici.
Riscuri pentru economie: consum în scădere și investiții afectate
Măsurile fiscal-bugetare adoptate prin OUG nr. 156/2024, cu aplicabilitate din ianuarie 2025, vor influența negativ consumul intern și investițiile. BNR avertizează că efectele directe vor fi:
- Scăderea veniturilor disponibile, ceea ce va limita cheltuielile gospodăriilor pentru bunuri și servicii.
- Prudență crescută a investitorilor, companiile amânând deciziile de expansiune și reducând cheltuielile.
- Posibile tensiuni sociale, generate de impactul direct asupra resurselor financiare ale unor categorii largi de populație.
Un alt risc major identificat de BNR este legat de absorbiția fondurilor europene. Deși cadrul financiar 2021-2027 este în derulare, doar 10% din fondurile disponibile au fost accesate până acum, iar în 2024 nu a fost accesată nicio tranșă din PNRR.
Aceasta reprezintă o amenințare reală pentru proiectele de dezvoltare ale României, având în vedere că fondurile trebuie absorbite până în 2026.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.