Demența este astăzi una dintre principalele cauze de dizabilitate la vârste înaintate, cu un impact care se măsoară în zeci de milioane de vieți. Estimările pentru 2021 indică peste 57 de milioane de persoane care trăiesc cu o formă a bolii, iar în fiecare an apar aproximativ 10 milioane de cazuri noi. Dincolo de aceste cifre, un mesaj medical a atras atenția publicului: legătura dintre mers și sănătatea creierului.
Neurochirurgul dr. Arun L. Naik, format la All India Institute of Medical Sciences (AIIMS), a devenit viral după ce a subliniat că modul în care ne folosim picioarele poate influența direct funcțiile cognitive. Într-un clip postat pe Instagram, medicul a formulat avertismentul care a stârnit dezbateri:
„Demența poate începe în picioarele tale, nu în creier,”
Ce este demența și cum se manifestă
Demența nu desemnează o singură boală, ci un ansamblu de simptome care reflectă un declin progresiv al cogniției: memorie, orientare, limbaj, învățare și abilitatea de a desfășura activități zilnice. Printre formele întâlnite se numără boala Alzheimer, demența vasculară sau demența cu corpi Lewy.
Fiind o afecțiune degenerativă, manifestările se instalează treptat și afectează atât persoana diagnosticată, cât și familia. Un diagnostic pus devreme, însoțit de sprijin social și de un stil de viață activ, poate încetini evoluția și păstra mai mult timp autonomia.
De ce picioarele contează pentru creier
Mesajul dr. Naik pleacă de la un mecanism cunoscut: inactivitatea favorizează slăbirea musculaturii membrelor inferioare. Această pierdere de masă și forță – sarcopenia – nu are doar consecințe fizice. Mușchii activi eliberează factori neurotrofici, precum BDNF, care susțin sănătatea neuronilor, în special la nivelul hipocampului, regiune implicată esențial în memorie.
Există și un indiciu clinic simplu: ritmul de mers. Cercetări publicate în 2020 au asociat mersul mai lent cu un volum cerebral mai mic și cu un risc crescut de declin cognitiv. Cu alte cuvinte, felul în care pășim poate oferi semnale timpurii despre starea creierului.
„Mersul pe jos nu este doar o activitate fizică – este un antrenament complet pentru creier”
Fiecare pas implică o coordonare complexă între lobul frontal, cerebel, măduva spinării și sistemul proprioceptiv. Acest „lanț de comandă” menține circuitul neuronal în lucru și stimulează neuroplasticitatea – capacitatea creierului de a crea noi conexiuni.
Obiceiuri care sprijină creierul prin mișcare
Mergi zilnic: setează-ți un minim de 30 de minute de mers alert, adaptat condiției tale.
Exersează echilibrul: mers în linie dreaptă sau stat într-un picior, în siguranță, pentru a antrena controlul postural.
Mers „dual‑task”: combină mersul cu o sarcină cognitivă (de pildă, calcule mentale sau o conversație) pentru a activa simultan rețele motorii și cognitive.
Antrenează picioarele: exercițiile de forță pentru coapse și gambe pot funcționa ca o „asigurare cognitivă”.
Evită sedentarismul: ridică-te periodic; pauzele scurte și dese reduc efectele timpului prelungit petrecut așezat.
„Dacă picioarele încetinesc, creierul le urmează. Protejează-ți mersul ca să-ți protejezi materia cenușie,”
Nu e târziu să începi. Chiar și inițierea unui program de mișcare în jurul vârstei de 60 de ani poate aduce beneficii relevante pentru reducerea riscului de demență. În paralel, o alimentație cu aport adecvat de proteine ajută la menținerea masei musculare, cu ecou pozitiv asupra sănătății cerebrale.
Nu doar rebusul sau sudoku contează. Activitatea fizică regulată susține creierul, reduce riscul de căderi și ajută la păstrarea independenței la vârste înaintate, după cum au notat și publicații de specialitate.
Foto: social media