După 40 de ani, corpul începe să joace după reguli mai tăcute: nu te doare nimic, dar se pot strânge semne pe care nu le vezi. Și tocmai aici apare o întrebare care te prinde din prima: de ce ajung atât de mulți români să afle prea târziu despre probleme care, în teorie, pot fi prinse din timp?
În România, cardul de sănătate a rămas pentru mulți un simplu „bilet de intrare” la consult. Doar că, în spatele lui, există un traseu clar de prevenție, gândit special pentru cei trecuți de pragul de 40. Nu e vorba de promisiuni, ci de un mecanism care pornește din cabinetul medicului de familie și ajunge, la nevoie, în laborator.
Și da, aici apare detaliul care schimbă jocul: pentru cei care se simt bine și nu au simptome, există o formă de verificare periodică ce nu ar trebui amânată „pe la anul”. Pentru că riscurile reale nu se anunță cu fanfară — se instalează în liniște, apoi te obligă să recuperezi în grabă.
De ce devine cardul de sănătate un instrument de prevenție
Pragul de 40 de ani nu e doar o cifră din buletin. În această etapă, medicii urmăresc mai atent riscurile pentru boli cardiovasculare, afecțiuni renale și anumite tipuri de cancer — exact acele probleme care, descoperite devreme, pot schimba complet direcția.
Pe scurt, prevenția înseamnă două lucruri: evaluare și urmărire. Evaluarea e momentul în care medicul pune cap la cap factorii de risc, fără să aștepte ca organismul să trimită „semnale de alarmă”. Urmărirea e partea care îi privește mai ales pe cei care au deja diagnostice cronice și au nevoie de monitorizare, ca să nu ajungă direct la complicații.
În practica de zi cu zi, această diferență e esențială: una e să mergi la medic când apare o problemă, alta e să intri într-un calendar de verificări care îți pot prinde din fașă ceea ce altfel ar fi explodat mai târziu.
Cine intră, ce primești și cum începi
Totul pornește de la o condiție simplă: să fii asigurat în sistemul public de sănătate și să ai peste 40 de ani. De aici, medicul de familie devine „centrul de comandă”: el stabilește riscurile principale, îți recomandă ce trebuie urmărit și, când e cazul, te direcționează spre analize.
Important este că acest traseu nu este doar pentru cei care au deja probleme. Există o categorie clară dedicată persoanelor asimptomatice — adică exact cei care, de obicei, amână cel mai mult verificările. Iar pentru cei între 40 și 60 de ani care trăiesc deja cu boli cronice, accentul se mută pe monitorizare și pe prevenirea complicațiilor.
Iată beneficiul concret: persoanele asigurate în România, trecute de 40 de ani, pot primi un pachet de servicii medicale preventive fără costuri, validat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS): include consultații la medicul de familie și analize de laborator pentru depistarea precoce a unor afecțiuni grave (inclusiv cardiovasculare, renale sau anumite tipuri de cancer). Pentru cei asimptomatici de peste 40 de ani sunt prevăzute trei consultații anuale de prevenție, iar pentru persoanele între 40 și 60 de ani cu afecțiuni cronice sunt prevăzute două vizite pe an, orientate spre monitorizare și reducerea riscului de complicații.