Ludovic Orban a fost revocat din poziția de consilier pe politică internă al președintelui Nicușor Dan, la doar câteva luni după numirea sa din octombrie 2025. Rolul îi fusese gândit pentru a aduce experiență politică la nivelul Administrației, însă o singură intervenție publică a fost suficientă pentru a declanșa schimbarea.
Decizia vine pe fondul nemulțumirii provocate de comentariile lui Orban la adresa USR, formațiune pe care a criticat-o pentru felul în care ar utiliza imaginea șefului statului în campanie. Într-un peisaj fragil, asemenea diferențe de nuanță pot deveni rapid linii roșii.
Potrivit unor surse politice, reacția de la vârful instituției prezidențiale a fost promptă, pentru a limita ecourile interne și externe ale declarațiilor.
Demiterea lui Ludovic Orban, decisă la vârful Administrației
Numit în octombrie 2025, Ludovic Orban a intrat în echipa prezidențială cu așteptarea de a calibra mesajul politic intern. Ritmul în care a urmat demiterea sugerează o intoleranță scăzută la disonanțe publice în jurul președintelui Nicușor Dan. Miza nu a fost doar conținutul spuselor, ci și momentul și impactul lor într-un an cu sensibilități electorale accentuate.
Dincolo de episodul punctual, situația ilustrează greutatea pe care o are, în această etapă, imaginea președintelui în raport cu mesajele partidelor din zona de centru-dreapta. În calcul intră nu doar echilibrul instituțional, ci și relațiile dintre parteneri și foști parteneri, unde fiecare nuanță poate fi citită drept semnal strategic.
Contextul relațiilor lui Orban cu dreapta și ecoul politic
Relația lui Ludovic Orban cu partidele de dreapta a fost sinuoasă. A condus PNL între 2017 și 2021, perioadă marcată de alianțe variabile și tensiuni interne. După ce a pierdut conducerea, a devenit tot mai critic la adresa foștilor colegi și a președintelui Klaus Iohannis, ajungând chiar la excluderea din partid — un episod rar pentru un fost premier.
În 2021, Orban a fondat Forța Dreptei, un proiect mai mic ca anvergură, dar vocal, care s-a asociat cu USR și PMP pentru alegerile din 2024. Ironia momentului este evidentă: tocmai criticile sale la adresa USR ar fi cântărit în revocare, reliefând fragilitatea alianțelor și cât de mult contează, în acest ciclu, protejarea simbolurilor prezidențiale.
Palmaresul lui Orban rămâne consistent: prim-ministru între 2019–2020 și președinte al Camerei Deputaților în 2020–2021, apoi lider și fondator de formațiune. Influența sa actuală este, însă, diferită de cea din anii trecuți, iar plecarea din postura de consilier îl plasează din nou în afara cercului decizional direct.
Pe termen scurt, atenția se va concentra pe repoziționările din zona dreptei și pe modul în care partidele își calibrează mesajele în jurul instituției prezidențiale. Mișcările următoare vor fi urmărite atent de actorii politici și de publicul interesat de echilibrul dintre Administrație și partidele care revendică aceleași electorate.