Cancerul de sân rămâne una dintre cele mai frecvente afecțiuni oncologice la femei, iar depistarea din timp poate schimba profund direcția tratamentului. Corpul transmite adesea mesaje discrete înainte de un diagnostic cert, însă acestea sunt ușor trecute cu vederea. Observarea atentă a schimbărilor și prezentarea rapidă la medic înseamnă șanse mai bune de vindecare și opțiuni terapeutice mai blânde.
Modificări vizibile ale sânului
Schimbarea bruscă a formei sau a volumului. Dacă un sân devine vizibil mai mare, mai mic ori mai căzut decât celălalt într-un interval scurt, merită urmărit îndeaproape. Compară-ți periodic sânii în oglindă, de preferat în aceeași etapă a ciclului menstrual, iar dacă diferențele persistă, solicită o evaluare medicală.
Aspect neobișnuit al pielii. Pielea care capătă textură de „coajă de portocală”, zonele roșiatice sau îngroșate pot semnala un proces inflamator mai profund. Când aceste semne se însoțesc de căldură locală ori sensibilitate, este indicată prezentarea rapidă la medic, pentru a exclude cauze serioase.
Semnale la nivelul mamelonului și în axilă
Mamelonul ca punct de alarmă. Retracția apărută recent (mamelon „tras” spre interior), mâncărimea persistentă, schimbarea conturului sau secrețiile – mai ales cele cu urme de sânge – reprezintă motive clare pentru un control de specialitate. Combinate cu alte modificări ale sânului, pot orienta către o investigație timpurie.
Noduli sau ganglioni măriți în axilă. Un nodul sub braț poate fi confundat cu urmarea unei infecții trecătoare. Dacă nu dispare ori crește, sunt necesare examinarea clinică și testele imagistice potrivite (ecografie, mamografie), pentru a clarifica originea lui.
„Dacă observi o schimbare nouă la nivelul sânilor sau al axilei, nu amâna consultul.”
Obiceiuri care te ajută pe termen lung. Practică autoexaminarea o dată pe lună, pentru a-ți cunoaște ritmul și particularitățile. Notează ce este diferit și când a apărut, astfel încât la controlul medical să poți oferi detalii precise. Un mic „jurnal” te ajută să urmărești evoluțiile în timp.
Screening adaptat riscului. Începând în jurul vârstei de 40 de ani, discută cu medicul despre frecvența mamografiilor (la 1–2 ani, în funcție de istoricul personal). Dacă ai rude de gradul întâi diagnosticate cu cancer de sân sau alți factori de risc, întreabă despre începerea mai devreme a screeningului și despre completarea cu ecografie sau, în situații selectate, RMN.
Informațiile de mai sus au caracter general și nu înlocuiesc consultul de specialitate. Adresează-te medicului ginecolog sau mastolog când remarci modificări recente, accentuate ori persistente. Intervenția rapidă este adesea esențială pentru un prognostic mai bun.
Pentru a-ți aminti ușor, setează un memento lunar pentru autoexaminare și alege aceeași zi din lună; păstrează notițe scurte despre orice schimbare (data, zona, aspect), iar la nevoie vino cu ele la controlul medical.