În momentele în care fiecare decizie pare luată „pe repede înainte”, ajutorul de deces poate deveni diferența dintre o organizare suportabilă și o presiune financiară greu de dus. Nu e o promisiune vagă, ci o sumă fixă, cu reguli clare — iar 2025 a venit cu o schimbare de cuantum care îi prinde pe mulți nepregătiți, mai ales când nu știi unde și cum să întrebi.
De aici începe, de obicei, confuzia: se vorbește despre „ajutor de deces” ca despre un singur tip de sprijin, dar în realitate contează cine a decedat, cine solicită și în ce perioadă din an s-a întâmplat totul. În plus, timpul devine un adversar tăcut: sunt termene, sunt acte, iar o greșeală banală poate însemna drumuri repetate.
Cine are dreptul și ce condiții contează
Ajutorul de deces se acordă în situații precise: când a decedat un asigurat, un pensionar, o persoană care a avut calitatea de asigurat în ultimele luni înainte de deces sau cineva aflat în concediu pentru creșterea copilului (dacă înainte de concediu era asigurat obligatoriu). Există și un scenariu separat, adesea trecut cu vederea: decesul unui membru de familie al asiguratului ori pensionarului, dacă acel membru nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
Regula care taie orice dispută: banii se acordă unei singure persoane, iar acea persoană trebuie să poată dovedi că a suportat cheltuielile de înmormântare. Poate fi soțul supraviețuitor, copilul, părintele sau chiar o altă persoană fizică/juridică, dacă are actele care arată plata.
„Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane, care dovedeşte cu acte că a suportat cheltuielile.”
Un detaliu care schimbă jocul: plata se face rapid — în 3 zile lucrătoare de la solicitare — dar doar dacă dosarul e complet și ajunge la casa teritorială de pensii care are competență pentru cazul tău (în funcție de domiciliul persoanei decedate sau al solicitantului, după situație).
Cum depui cererea fără să pierzi timp
În practică, cele mai multe întârzieri vin din două lucruri: lipsa dovezilor de plată și neînțelegerea „unde” se depun actele. Pentru decesul asiguratului/pensionarului, cererea se depune la casa teritorială de pensii corespunzătoare domiciliului persoanei decedate. Pentru decesul unui membru de familie neasigurat, cererea se depune la casa teritorială de pensii de care aparține solicitantul (asiguratul/pensionarul).
Mai există o plasă de siguranță pe care puțini o folosesc la timp: ajutorul poate fi cerut în termenul general de prescripție de 3 ani, calculați de la data emiterii certificatului de deces. Asta nu înseamnă că e recomandat să amâni — ci că, dacă ai fost blocat de acte sau deplasări, dreptul nu dispare peste noapte.
Un amănunt birocratic, dar care apare fix când nu ai nevoie de stres: după efectuarea plății, pe certificatul de deces original se înscrie mențiunea „Achitat”, împreună cu data și elementele de validare. E una dintre acele urme administrative care pot conta ulterior, inclusiv când familia împarte responsabilitățile și dovada plății trebuie să fie limpede.
În 2025, cuantumul diferă în funcție de situație și de perioada din an: începând cu 13 februarie 2025, ajutorul este de 8.620 lei pentru decesul pensionarului/asiguratului și de 4.310 lei pentru decesul unui membru de familie neasigurat; pentru intervalul 1 ianuarie – 12 februarie 2025, valorile au fost 7.567 lei, respectiv 3.784 lei, iar înainte să depui cererea merită verificat să ai la îndemână certificatul de deces (original), actul de identitate și documentele care arată clar cheltuielile suportate.