Curtea Constituțională a României a decis, vineri, să amâne din nou verdictul asupra legii care modifică pensiile de serviciu ale magistraților și crește vârsta de pensionare. Un nou termen a fost fixat pentru 11 februarie 2026, perioadă în care prevederile actului normativ contestat rămân suspendate, menținând un climat de instabilitate legislativă în sistemul judiciar.
Ce a decis CCR pe 23 ianuarie 2026
Magistrații constituționali au optat pentru o nouă amânare a pronunțării, stabilind data de 11 februarie 2026 pentru deliberarea finală. Până atunci, legea rămâne suspendată, ceea ce înseamnă că nu se aplică noile reguli privind diminuarea pensiilor de serviciu și creșterea vârstei de ieșire din activitate. În lipsa unei decizii definitive, judecătorii și procurorii își gestionează planurile de carieră în condiții de incertitudine.
Contextul procedural este unul complicat: au fost depuse documente suplimentare și s-a cerut explicit întreruperea deliberărilor pentru o analiză mai amplă a criticilor de neconstituționalitate. Curtea a luat act de materialele aduse în discuție și a considerat necesar un interval de timp suplimentar pentru evaluare.
Argumente și mize
Legea contestată aduce două schimbări centrale: reducerea cuantumului pensiilor de serviciu și majorarea vârstei de pensionare pentru judecători și procurori. Susținătorii acestor măsuri, văzute de unii ca necesare pentru echilibrarea sistemului public de pensii și diminuarea discrepanțelor, consideră că reforma urmărește un cadru mai sustenabil pe termen lung. De cealaltă parte, criticii, marcați aici în roșu, avertizează că astfel de modificări pot afecta independența justiției și statutul constituțional al magistraților.
CCR a menționat mai mulți factori procedurali pentru amânare: o cerere de întrerupere a deliberărilor și analiza documentelor depuse la 15 ianuarie 2026 de autorul obiecției de neconstituționalitate. Între acestea se regăsește o expertiză contabilă extrajudiciară, realizată „pro causa”, menită să argumenteze impactul financiar al noii legi.
În plus, Curtea a avut în vedere prevederi legale relevante din legislația privind statutul magistraților, inclusiv articolul 211 alin. (6) din Legea nr. 303/2022. Aceste repere juridice sunt parte a filtrului prin care sunt verificate atât compatibilitatea cu Constituția, cât și efectele practice ale reformei.
Până la data de 11 februarie 2026, aplicarea noilor reguli rămâne în stand-by, iar dosarul continuă să fie analizat în baza materialelor suplimentare transmise Curții.
Dincolo de disputa juridică, miza este una cu impact direct asupra resurselor umane din sistemul judiciar: o eventuală schimbare a regulilor de pensionare poate influența deciziile de carieră ale magistraților, ritmul de ocupare a posturilor și funcționarea instanțelor și parchetelor. Dezbaterea publică privind pensiile de serviciu rămâne intensă, între nevoia de sustenabilitate bugetară și cerința de a proteja independența și stabilitatea justiției.
Următoarele săptămâni vor fi dedicate evaluării detaliate a obiecțiilor și datelor financiare înaintate, după care, la termenul anunțat, Curtea este așteptată să tranșeze litigiul normativ. Efectele se vor resimți atât în interiorul sistemului de justiție, cât și în discuțiile mai largi despre reforma pensiilor în România.