Deși procentul a scăzut cu doar 1% între 2020 și 2023, problema rămâne una semnificativă pentru sănătatea publică în Europa.
Conform datelor, fumatul este mai prevalent în țările din Europa de Est, în timp ce statele nordice și occidentale au cele mai scăzute rate de fumători.
Topul țărilor cu cei mai mulți fumători
Bulgaria ocupă primul loc în clasamentul țărilor europene cu cei mai mulți fumători, având o rată impresionantă de 37%. Este urmată îndeaproape de Grecia (36%), Croația (35%) și România (34%). Aceste procente ridicate reflectă o combinație de factori sociali, economici și culturali care favorizează consumul de tutun.
De cealaltă parte, Suedia se remarcă prin cea mai scăzută rată a fumătorilor, doar 8% din populație consumând produse din tutun. Alte state cu rate mici de fumat sunt Țările de Jos (11%) și Danemarca (14%). Aceste diferențe notabile sugerează că politicile publice eficiente, educația asupra riscurilor fumatului și alternativele mai sănătoase, cum ar fi snusul în Suedia, pot reduce semnificativ prevalența acestui obicei nociv.
Totodată, sondajul arată o diferență semnificativă între sexe: 28% dintre bărbați sunt fumători, comparativ cu doar 21% dintre femei. Această tendință este vizibilă în toate țările europene și subliniază necesitatea unor strategii de prevenire adaptate pentru ambele categorii.
Cine sunt fumătorii din Europa?
Sondajul evidențiază că fumatul este mai frecvent în rândul anumitor grupuri sociale și demografice. De exemplu, grupa de vârstă de 25-39 de ani are cea mai mare concentrație de fumători (32%), în timp ce persoanele de peste 55 de ani prezintă cele mai mici procente. Acest lucru poate fi explicat prin tendințele sociale și prin impactul mai redus al campaniilor de conștientizare în trecut.
Un alt factor important este statutul socio-economic. Șomerii au cea mai mare rată de fumat (40%), urmați de muncitorii manuali (37%) și manageri (20%). Procentul de fumători este, de asemenea, mai mare în rândul persoanelor care se confruntă cu dificultăți financiare (38%), comparativ cu cei care nu au avut niciodată astfel de probleme (21%). Aceste cifre reflectă faptul că stresul, accesul limitat la educație și suportul redus pentru renunțarea la fumat joacă un rol crucial.
Obiceiurile și impactul asupra sănătății
Fumătorii europeni preferă, în proporție covârșitoare, țigările clasice în pachet (77%), față de țigările rulate manual (23%). Consumul mediu zilnic este de 14 țigări, o cifră care a rămas constantă din 2020. Cu toate acestea, utilizarea țigărilor electronice rămâne scăzută, doar 3% dintre cetățenii UE folosind astfel de dispozitive.
Fumatul este responsabil pentru aproximativ 700.000 de decese anual doar în UE. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, tutunul reprezintă principala cauză a cancerului care poate fi prevenit, contribuind la 27% din toate cazurile de cancer. Mai mult, jumătate dintre fumători mor prematur, în medie cu 14 ani mai devreme decât nefumătorii.
Lista factorilor de risc asociat fumatului include:
- Cancer pulmonar, oral și de alte tipuri;
- Boli cardiovasculare, precum atacurile de cord;
- Afecțiuni respiratorii, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC);
- Probleme de fertilitate și complicații în sarcină.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.