in

Cine ia banii pensionarului după deces? Detaliul vital pe care mulți îl ignoră și pierd sume importante


Atunci când un pensionar se stinge din viață, familia rămâne nu doar cu durerea pierderii, ci și cu întrebări practice: cine poate ridica sumele rămase neîncasate și ce trebuie făcut concret? De multe ori, un detaliu procedural este trecut cu vederea, iar urmașii pot rata bani importanți. Reglementările stabilesc clar o ordine de prioritate, ce fel de sume pot fi recuperate și care sunt documentele obligatorii.

Ce sume intră în discuție? Pensia aferentă lunii în care a survenit decesul, dacă nu a fost ridicată, precum și orice alte drepturi de pensie restante calculate până la data morții. Pentru a evita blocaje și conflicte, legea prevede ca plata să se facă către o singură persoană, stabilită după o ordine strictă.

Cine poate solicita sumele neîncasate

Prioritatea începe cu soțul/soția supraviețuitoare. Dacă acesta/aceasta nu există sau nu solicită banii, dreptul trece la copii, iar în lipsa lor la părinți. Doar dacă niciuna dintre aceste categorii nu este aplicabilă, sumele pot fi cerute de moștenitorii de drept comun.

Atenție la un aspect pe care mulți îl ignoră: în cazul moștenitorilor care nu sunt soț, copii sau părinți, banii pot fi plătiți doar dacă sunt menționați expres în certificatul de moștenitor ca făcând parte din masa succesorală. Această precizare, aparent tehnică, este esențială pentru ca solicitarea să fie acceptată.

Mecanismul prin care se plătește unei singure persoane are un scop practic: simplifică dosarul, reduce disputele între rude și accelerează ieșirea banilor din sistemul administrativ către familie.

Acte, termene și procedură

Solicitantul trebuie să depună un dosar cu documente standardizate. Elementul central este cererea-tip (formularul din Anexa nr. 8 la normele în vigoare). La aceasta se atașează: certificatul de deces, actul de identitate al solicitantului și acte de stare civilă care dovedesc rudenia (de exemplu, certificat de căsătorie sau de naștere). Toate trebuie prezentate atât în original, cât și în copie.

Dacă solicitantul este un moștenitor care nu se încadrează în categoriile prioritare (soț, copii, părinți), dosarul trebuie să includă și certificatul de moștenitor (original și copie), în care sumele din pensie sunt indicate explicit ca parte a succesiunii.

Există și un termen-limită. Cererile se depun în cadrul termenului general de prescripție de 3 ani. Calculul începe fie de la data decesului, fie de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a declarat decesul. După expirarea acestui interval, autoritățile nu mai pot onora cererea, iar banii se pierd pentru familie.

Practic, pașii sunt clari: identificați persoana cu prioritate în familie, asigurați-vă că aveți setul complet de acte (inclusiv mențiunea în certificatul de moștenitor, dacă e cazul) și depuneți cererea-tip în interiorul celor 3 ani. O organizare bună scurtează mult timpul până la plată.

În situațiile cu istoric complicat al plăților sau cu mai mulți moștenitori, este util un sfat juridic pentru a verifica formularea certificatelor și respectarea ordinii de prioritate. Dosarul corect întocmit, depus la timp, înseamnă bani care se întorc în familie și nu se pierd din neatenție.