Sistemul preuniversitar trece printr-un nou val de tensiuni după decizia de a tăia zeci de clase de liceu. Măsura, explicată prin scăderea numărului de elevi care termină gimnaziul și prin creșterea numărului de elevi în clasă, a stârnit îngrijorare în rândul profesorilor și al părinților. O parte dintre cadrele didactice iau în calcul renunțarea la catedră, pe fondul reducerii normelor sau al obligativității navetei.
De ce se reduc clasele
Potrivit autorităților, generația actuală de clasa a VIII-a este sub nivelul anilor precedenți, ceea ce împinge în jos și necesarul de clase pentru a IX-a. În același timp, mărirea efectivului de la 26 la 28 de elevi/clsă adaugă un impact suplimentar. Oficial, se vorbește despre „o clasă din patru” care ar dispărea la nivel de liceu, ceea ce modifică semnificativ harta locurilor la admitere.
„În primul rând, avem mai puţini copii la clasa a VIII-a decât în anii precedenţi şi mai puţini decât în viitorii ani, e un fel de minim. Pe de altă parte, creşterea numărului de elevi la clasă de la 26 la 28 mai adaugă un mic impact. Vorbim de o clasă din patru la liceu. Suntem conștienți că unele efecte asupra încadrării vor exista, dar părerea noastră este că nu fundamentale”.
Consecința directă este că presiunea pe liceele dorite crește, iar elevii vor concura pentru mai puține locuri. În același timp, tăierea claselor înseamnă ore mai puține pentru profesori și o reconfigurare a încadrărilor la nivelul unităților de învățământ.
Impact în cancelarii și pentru elevi
În teritoriu, directorii și profesorii descriu un scenariu complicat: reducerea de clase lasă catedre incomplete, iar dascălii sunt împinși să-și „coase” norma din ore ținute în mai multe localități. Pentru mulți, asta înseamnă navetă de zeci de kilometri sau acceptarea unui salariu diminuat dacă rămân sub norma legală. Nu toată lumea este dispusă să facă acest compromis.
„Fiind mai puține clase, ca rezultat al măsurilor anunțate și al descreșterii naturale a populației școlare, categoric vor fi mai puține catedre, vor fi mulți colegi care vor intra în restrângere de activitate. Pentru unii se vor găsi soluții, pentru mulți nu se vor găsi soluții. Adică, cu alte cuvinte, vor fi ‘disponibilizați’. Suntem în situația în care la completări de catedre, pentru a avea catedre complete, colegii noștri ar trebui să accepte ore care sunt situate în localități care se pot afla la 30-40-80 kilometri distanță de localitatea de domiciliu. Unii vor solicita să predea mai puține ore […] și vor primi un salariu considerabil mai mic. […] Vom beneficia […] de serviciile colegilor necalificați, iar cei afectați în ultimă instanță vor fi elevii. Cam asta este realitatea învățământului preuniversitar”.
Pe partea elevilor, admiterea la liceu devine mai competitivă, în special în marile orașe, unde cererea depășește oferta. Familiile iau în calcul alternative: profiluri mai puțin aglomerate, unități din localități învecinate sau rute profesionale. Pentru unii adolescenți, mutarea într-un alt județ ori programul prelungit pe navetă poate afecta pregătirea la materiile de examen.
Directorii caută soluții pe termen scurt pentru a nu pierde profesori calificați: comasări punctuale de clase, orare comune pe specializări apropiate, partajarea catedrelor între școli din același oraș. Chiar și așa, efectele se simt deja în planificări, iar ajustările din sistem vin cu riscul apariției posturilor acoperite de suplinitori necalificați acolo unde nu se pot găsi încadrări complete.
În școli și inspectorate se face, în aceste zile, „aritmetica” locurilor: câte clase pot fi susținute, ce norme rămân, cine acoperă disciplinele deficitare și unde apar mobilități. Părinții și elevii urmăresc atent calendarul, pentru a-și repoziționa alegerile în funcție de noile realități din licee.