Un proiect pus pe masa publică într-o zi de vineri a aprins din nou discuția care revine obsesiv în fiecare început de an: cât mai valorează munca plătită la limită și cine plătește, de fapt, nota. În documentul inițiat de Ministerul Muncii, miza nu e doar o sumă pe fluturaș, ci un lanț de efecte care se întinde de la bugetul de stat până la deciziile unei firme mici care calculează fiecare leu.
În spatele formulelor seci, cifra care sare prima în ochi nu e salariul, ci numărul: măsura are impact direct asupra 1.759.027 de salariați. Iar dincolo de ei, există o categorie mai mare, invizibilă în titluri, dar foarte prezentă în realitate: toți cei ale căror venituri sunt „legate” prin grile, sporuri sau praguri de ceea ce se stabilește la baza piramidei.
Ce se întâmplă acum, în culise
Proiectul nu e încă o simplă idee aruncată în spațiul public: a fost trimis spre avizare la Consiliul Economic și Social, pas obligatoriu înainte ca actul normativ să ajungă la adoptare, în Guvernul condus de Ilie Bolojan. Asta înseamnă că discuțiile sunt deja în etapa în care fiecare cuvânt contează: perioadă de aplicare, condiții, praguri, efecte colaterale.
Nu apare din senin nici logica din spatele noilor valori. Nivelul propus a fost conturat în urma consultărilor cu partenerii sociali, în ședințele Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social din 20 octombrie 2025 și 10 decembrie 2025. Sunt exact acele întâlniri în care patronatele și sindicatele își măsoară puterea, iar statul încearcă să închidă ecuația fără să rupă echilibrul.
Ministerul estimează că schimbarea ar aduce la buget, până la finalul anului, aproximativ 970 de milioane de lei în plus, prin contribuții și impozite. Tradus: nu e doar o cheltuială, ci și o recalibrare a sumelor colectate, cu efect direct asupra încasărilor statului.
Cine simte efectul și de ce nu e doar despre „minim”
În acest moment, potrivit datelor oficiale, 831.382 de salariați sunt plătiți cu salariul de bază minim brut garantat în plată — adică 14,6% din totalul angajaților activi. Dar cifrele nu spun tot: în jurul acestui prag există un „inel” de salarii apropiate, unde o modificare mică poate produce diferențe mari în percepția de echitate.
De aici începe partea care ține oamenii cu ochii pe fiecare virgulă: ajustarea vine împreună cu efecte fiscale stabilite prin așa-numita „ordonanță trenuleț”. Se schimbă suma netaxabilă, se redesenează plafoane, iar unele venituri pot urca sau coborî în funcție de pragurile la care se aplică deducerile. Pe scurt, nu e suficient să auzi „crește brutul” ca să știi automat ce rămâne în buzunar.
În prezent, facilitatea fiscală funcționează în jurul unei sume netaxabile și al unui plafon de venit brut care condiționează aplicarea deducerii. Odată cu noua propunere, acest plafon se mută, tocmai pentru ca mai mulți angajați să rămână eligibili pentru facilitate — un detaliu tehnic care, în practică, înseamnă diferențe lunare foarte concrete.
Sindicatele au urmărit atent efectul de „treaptă” creat de deduceri. Blocul Național Sindical a susținut încă din octombrie varianta de majorare, dar a cerut ca aplicarea să fie mai devreme, de la începutul lui 2026, nu de la mijlocul anului. În același timp, BNS a venit și cu avertismentul care a ridicat sprâncene: există riscul ca anumite intervale de venit să ajungă, paradoxal, cu net mai mic decât al celor plătiți chiar la minim.
„Menținerea deducerii fiscale de 300 de lei ar afecta suplimentar, de la 1 iulie 2026, peste un sfert de milion de lucrători aflați în intervalul 4.326–4.525 lei, care ar ajunge să aibă venituri nete mai mici decât cei plătiți cu salariul minim”, avertizau sindicaliștii în decembrie.
În cifrele proiectului inițiat pe 9 ianuarie 2026, salariul minim brut pe țară garantat în plată este propus la 4.325 de lei lunar, cu aplicare de la 1 iulie 2026, ceea ce înseamnă un avans de 6,8% față de nivelul din iunie 2026; concomitent, suma netaxabilă scade de la 300 la 200 de lei, iar rezultatul estimat este un salariu minim net de 2.699 de lei (cu +125 de lei față de nivelul actual), în timp ce costul total pentru angajator crește cu 284 de lei; astăzi, la un brut de 4.050 de lei aplicabil din 1 ianuarie 2025, netul este 2.574 de lei, iar plafonul brut pentru deducere urcă la 4.600 de lei odată cu noua configurație.