Organizația Mondială a Sănătății (OMS) se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări financiare din istoria sa recentă.
După ce Statele Unite, principalul său contributor, și-au anunțat oficial retragerea, instituția este nevoită să își reducă bugetul cu aproximativ 20%. Potrivit unui e-mail intern trimis de directorul general Tedros Adhanom Ghebreyesus și obținut de agenția AFP, OMS se va vedea obligată să renunțe la proiecte, să restrângă misiuni esențiale și să reducă numărul de angajați, inclusiv în poziții de conducere.
SUA au reprezentat, în perioada bugetară 2022-2023, peste 16% din bugetul total al OMS, contribuind cu aproximativ 1,28 miliarde de dolari dintr-un total de 7,89 miliarde. Însă o mare parte dintre acești bani proveneau din contribuții voluntare direcționate către proiecte specifice, nu din cotizații fixe obligatorii. Acest tip de finanțare, deși generos, este vulnerabil la schimbările politice și strategice de la Washington, iar decizia administrației Trump de a opri finanțarea și de a declanșa procesul de retragere are acum efecte imediate.
În plus, noua orientare politică a Statelor Unite spre reducerea ajutoarelor externe, cu accent pe creșterea bugetului pentru apărare, pune în pericol nu doar activitatea OMS, ci și funcționarea altor agenții internaționale.
„Reduceri drastice ale asistenţei oficiale pentru dezvoltare din partea Statelor Unite şi a altor ţări cauzează perturbări enorme pentru ţări, ONG-uri şi agenţii ONU, inclusiv OMS”, a avertizat Tedros.
Restructurări, reducerea misiunilor și diminuarea personalului
Cu un deficit estimat la aproape 600 de milioane de dolari pentru anul 2025, OMS a intrat într-o perioadă de austeritate forțată. Directorul general a transmis clar că „nu avem de ales” și că reducerea costurilor a devenit inevitabilă. Aceste măsuri vin în contextul unor condiții economice și geopolitice instabile, care îngreunează mobilizarea de resurse suplimentare sau atragerea de noi donatori.
Printre măsurile deja anunțate se numără:
-
Reducerea personalului – începând cu sediul central și inclusiv pozițiile de conducere superioare;
-
Diminuarea sau suspendarea anumitor misiuni globale, în special cele care depind de fonduri voluntare;
-
Reducerea bugetului operațional pentru ciclul financiar 2026-2027, de la 5,3 miliarde de dolari la 4,2 miliarde – o tăiere de aproximativ 21%.
Tedros menționează că, deși s-au realizat deja „economii substanțiale de costuri”, situația financiară rămâne gravă.
„Deși am realizat economii substanţiale de costuri, condiţiile economice şi geopolitice actuale fac mobilizarea resurselor deosebit de dificilă”, subliniază el în mesajul intern.
Aceste ajustări bugetare nu sunt doar măsuri administrative. Ele au potențialul de a afecta direct capacitatea OMS de a răspunde la urgențe sanitare globale, de a sprijini țările în dezvoltarea sistemelor de sănătate și de a coordona răspunsurile internaționale în caz de pandemii, cum a fost cazul COVID-19.
Citește și: OMS în fața unui test crucial: Poate supraviețui fără sprijinul SUA?
Între criza de finanțare și presiunea geopolitică
Decizia Statelor Unite de a se retrage din OMS și de a îngheța ajutoarele pentru dezvoltare vine în contextul unui climat internațional tensionat, marcat de reconfigurări geopolitice și priorități naționale tot mai accentuate.
Administrația Trump a justificat această decizie printr-o presupusă lipsă de echitate în contribuțiile internaționale și prin acuzații la adresa OMS că ar favoriza China. Într-o declarație dură, Trump a acuzat organizația că „escrochează” SUA și că nu a reacționat eficient în fața pandemiei.
Această decizie nu este fără precedent. Încă din 2020, în timpul primului său mandat, Trump a inițiat un proces de retragere, dar administrația Biden a revenit asupra acestei decizii. Totuși, odată cu revenirea lui Trump la putere, procesul de ieșire a fost reluat, de această dată într-un context global și economic și mai fragil.
Confruntată cu aceste presiuni, OMS nu are de ales decât să-și regândească prioritățile. Reducerile de buget afectează nu doar funcționarea zilnică a organizației, ci și capacitatea sa de a atrage experți, de a coordona politici globale de sănătate sau de a interveni rapid în crize. Din acest punct de vedere, viitorul cooperării internaționale în domeniul sănătății este pus sub semnul întrebării.
Tedros Adhanom Ghebreyesus își exprimă îngrijorarea în termeni clari: „Suntem acum în punctul în care nu avem de ales decât să reducem sfera muncii noastre și a personalului nostru.”
Această realitate poate afecta, în cele din urmă, milioane de oameni care depind de sprijinul organizației în lupta cu bolile transmisibile, în crize umanitare sau în campaniile de vaccinare din țările în curs de dezvoltare.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.