in

Cum afectează creșterea prețurilor la alimente și servicii bugetul familiei tale

Românii s-au confruntat cu o creștere semnificativă a prețurilor la alimente, o tendință care a afectat bugetul multor familii.

Dezvăluirea motivelor pentru care alimentele românești sunt mai scumpe decât în UE

În conformitate cu ultimele date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), majorarea a fost de aproximativ 10% pentru o gamă variată de produse esențiale din dieta zilnică.

De la carne de vită, pește și conserve de pește, la cacao, cafea și fructe proaspete, nicio categorie nu a scăpat neafectată de această tendință inflaționistă.

Un aspect remarcabil al acestui fenomen este creșterea cu peste 10% a prețurilor la carne și bere, produse consumate frecvent de români. În particular, conservele din fructe au înregistrat cea mai mare creștere procentuală, cu 12,35% în martie 2024 față de aceeași perioadă a anului precedent. Carnea de vită și berea au urmat de aproape, cu majorări de 10,3%, respectiv 10,24%. Nu doar aceste categorii au fost afectate; și alte produse au văzut creșteri apropiate de pragul de 10%, inclusiv băuturile alcoolice, peștele și conservele din pește, precum și cacaoa și cafeaua.

Totuși, nu toate știrile sunt sumbre. Anumite produse de bază, cum ar fi făina, mălaiul și uleiul, au cunoscut scăderi semnificative de preț, cu rate de -30,59%, -27,02% și, respectiv, -25,18%, sugerând că anumite ajustări de piață continuă să beneficieze consumatorii.

Prețuri în Alte Categorii și Perspectivele Inflației

Dincolo de alimente, și mărfurile nealimentare și serviciile au înregistrat creșteri notabile. Detergenții, de exemplu, au văzut o creștere de 24,36% în martie 2024 față de martie 2023, în timp ce serviciile, în special cele poștale, au suferit majorări de peste 26%. Aceste creșteri subliniază presiunea inflaționistă extinsă care afectează diverse sectoare ale economiei.

Cu toate acestea, există o rază de speranță. INS a raportat o scădere a ratei anuale a inflației la 6,6% în martie, marcând a doua scădere consecutivă a acestui indicator.

Rata inflației de la începutul anului a fost de 2,4%, cu o tendință generală descendentă față de lunile anterioare. Aceasta sugerează că, deși presiunile inflaționiste rămân o realitate, există semne de stabilizare și, eventual, de ameliorare pe termen lung.

Urmărește-ne și pe Google News

Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter

MENȚIUNE:

Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.

Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.