O dimineață de duminică, aparent liniștită, s-a transformat într-o succesiune de secunde care i-au făcut pe mulți să se oprească din ce făceau. Pentru unii a fost o vibrație scurtă, pentru alții un freamăt ciudat în mobilier, iar întrebarea a apărut aproape instant: unde s-a simțit și cât de aproape a fost, de fapt?
În astfel de momente, detaliile contează: adâncimea, zona, distanțele față de orașe și tipul mișcării tectonice. Iar când datele vin din surse oficiale, fiecare cifră devine un reper pentru cei care încearcă să înțeleagă dacă a fost doar o tresărire a pământului sau un semnal că regiunea „se reașază”.
Ce arată primele date oficiale
Confirmarea a venit prin monitorizarea standard a activității seismice, iar evenimentul a fost încadrat ca un seism de adâncime — genul de cutremur care poate fi perceput diferit de la o localitate la alta, tocmai pentru că energia se propagă altfel în subsol.
Românii au început să caute repere clare: dacă ești într-un oraș mare, îți pui imediat întrebarea dacă mișcarea a fost „aproape” sau doar ecoul unui epicentru aflat la zeci de kilometri. Iar zona vizată, bine cunoscută de specialiști, are reputația de a produce astfel de episoade fără avertisment, lăsând în urmă mai ales neliniștea și verificarea reflexă a mesajelor.
Important de reținut: astfel de seisme, când sunt moderate ca intensitate, tind să fie obișnuite pentru arealul monitorizat, însă interesul public rămâne ridicat dintr-un motiv simplu: aceeași regiune poate genera, în alte contexte, mișcări mai puternice. De aici și tensiunea care apare chiar și atunci când nu sunt semnalate pagube.
De ce Vrancea rămâne mereu „pe radar”
Zona Vrancea este considerată cea mai activă din punct de vedere seismic din România, tocmai prin frecvența cutremurelor de adâncime. Specialiștii urmăresc constant această activitate, iar publicul simte diferența: un seism care „trece repede” nu e neapărat unul lipsit de semnificație, ci unul care intră în tiparul local.
Pe parcursul acestui an, cele mai puternice evenimente consemnate au urcat până la magnitudinea 4,4. Primul a fost pe 13 februarie, în județul Buzău, iar al doilea pe 11 mai, în județul Vrancea — ambele resimțite în mai multe localități, fără efecte majore raportate.
Și comparațiile apar inevitabil. Anul trecut, cel mai important seism din România a fost înregistrat pe 16 septembrie, în județul Buzău, cu magnitudinea 5,4, fiind perceput pe o arie largă, inclusiv în București. Iar pe 1 decembrie, tot în zona Vrancea, au fost raportate două mișcări succesive, de 3,8 și 3,3 — un tip de „dublu semnal” care, de fiecare dată, ridică nivelul de atenție.
În cazul evenimentului de astăzi, datele oficiale indică o magnitudine de 3,1, înregistrată la 08:27, în „zona seismică Vrancea – Buzău”, la o adâncime de 137,3 km; epicentrul a fost localizat la aproximativ 55 km vest de Focșani, 59 km sud-est de Sfântu Gheorghe, 61 km nord-vest de Buzău, 67 km est de Brașov și 84 km nord-est de Ploiești.