Critica sa a fost inspirată de un incident dramatic: furtul de artefacte dacice din Muzeul Drents din Olanda, un act de vandalism care a subliniat, în opinia lui Negru, o problemă mult mai largă ce ține de felul în care România își respectă trecutul.
De la ignorarea istoriei antice până la administrarea defectuoasă a patrimoniului național, Dan Negru consideră că evenimentul de la Muzeul Drents simbolizează o ruptură adâncă în relația românilor cu propria lor moștenire.
Într-o postare ce a stârnit un val de reacții, Negru a afirmat: „Până și furtul tezaurului dacic ne-a împărțit! Cei care miștocăresc istoria dacilor sunt la fel de vinovați ca cei care o exagerează. Suntem singurul popor care își umilește și își exagerează istoria deopotrivă.” Acesta a insistat asupra unui paradox dureros: deși tezaurul dacic, o comoară națională de neprețuit, este furat și jefuit, în interiorul țării se duce o bătălie pentru a-l rescrie sau a-l ignora cu desăvârșire.
Tezaurul dacic: o comoară furată și uitată
Ceea ce a început ca o simplă observație despre patrimoniul național al României s-a transformat într-o critică acidă la adresa managementului cultural din țară. Dan Negru a ilustrat acest fenomen cu o imagine din Sarmizegetusa, un loc istoric care, în opinia sa, este aproape complet uitat de autoritățile române. „Un loc uitat și aproape deloc promovat. Unii-l exagerează, alții-l ignoră!” a scris prezentatorul, subliniind contrastul dintre valorificarea istoriei în afaceri și neglijența autorităților române față de acest patrimoniu valoros.
Starea deplorabilă în care se află monumentele dacice sau lipsa unei promovări eficiente a acestora sunt doar câteva dintre exemplele care reflectă cum istoria României este tratată cu superficialitate. În pofida faptului că dacii au fost o civilizație remarcabilă, iar tezaurul lor reprezenta o resursă culturală neprețuită, multe dintre aceste artefacte sunt lăsate la voia întâmplării.
Negru a amintit și observațiile istoricului Neagu Djuvara, care sublinia că bogățiile dacice jefuite de romani sunt încă ascunse în Apuseni, dar România nu știe să le valorifice corespunzător. „Nu există țări bogate și țări sărace, ci doar țări bine conduse și prost conduse,” spunea Djuvara, iar acest adevăr s-ar putea aplica foarte bine și în contextul actual al patrimoniului cultural din România.
Furtul din Muzeul Drents: o lovitură dură pentru imaginea României
Incidentul de la Muzeul Drents din Olanda a adus în atenția publicului internațional o problemă care, din păcate, nu este nouă: jafurile și furturile de artefacte valoroase. În dimineața zilei de duminică, Poliția din Assen a făcut publice primele imagini de pe camerele de supraveghere, în care se vedeau trei persoane forțând o ușă exterioară și provocând o explozie pentru a pătrunde în muzeu.
Printre obiectele furate se numără brățări de aur și, mai grav, Coiful de aur de la Coțofenești, piesa centrală a expoziției, o piesă de o valoare imensă, care fusese folosită pentru a promova expoziția.
Acest jaf a avut o amploare deosebită, iar reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Autoritățile române au reacționat rapid, deschizând un dosar penal pentru furt calificat și nerespectarea regimului armelor și munițiilor.
Deși securitatea expozițiilor fusese asigurată conform legislației internaționale, cu sisteme de supraveghere și alarmă, furtul a reușit să treacă neobservat până la momentul în care a fost prea târziu.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.