România se confruntă cu un nivel record al datoriei publice, care la finalul anului 2024 a atins valoarea de 964,3 miliarde de lei.
În doar cinci ani, statul român a acumulat o datorie suplimentară de aproape 600 de miliarde de lei, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea acestei politici financiare.
Potrivit datelor analizate de Profit.ro, datoria administrației publice reprezintă acum 54,6% din PIB. Pentru comparație, la finalul anului 2019, acest procent era de doar 35%. Această creștere abruptă este consecința deficitelor bugetare anuale și a incapacității guvernelor succesive de a echilibra veniturile și cheltuielile publice.
Evoluția datoriei publice: cifre alarmante
Statul român a contractat datorii noi în fiecare an, contribuind la o creștere accelerată a poverii financiare. Datele oficiale arată o evoluție îngrijorătoare:
- 2024: 964,3 miliarde lei (+179,95 miliarde lei față de anul precedent)
- 2023: 784,4 miliarde lei (+118,9 miliarde lei)
- 2022: 665,49 miliarde lei (+89,15 miliarde lei)
- 2021: 576,34 miliarde lei (+77,77 miliarde lei)
- 2020: 498,57 miliarde lei (+125,67 miliarde lei)
- 2019: 372,9 miliarde lei
Analizând aceste cifre, se poate observa că ritmul îndatorării a fost cel mai ridicat în anul 2020, pe fondul pandemiei de COVID-19, când guvernul a fost nevoit să acopere cheltuieli suplimentare prin împrumuturi. Însă, tendința s-a menținut și în anii următori, fără să existe o strategie clară de reducere a deficitului.
Citește și: Românii și zilele libere din 2025 – surpriza anului pentru angajați și impactul asupra economiei
Deficitul bugetar – principala cauză a creșterii datoriei
Unul dintre factorii principali care au condus la această explozie a datoriei publice este deficitul bugetar, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile statului. România a înregistrat deficite bugetare ridicate în fiecare an, ceea ce a forțat guvernele să recurgă la împrumuturi masive pentru a acoperi cheltuielile curente.
Specialiștii atrag atenția că acest model de finanțare nu este sustenabil pe termen lung. Cu o datorie publică tot mai mare, costurile cu dobânzile cresc exponențial, iar resursele financiare disponibile pentru investiții în infrastructură, educație sau sănătate sunt limitate.
În plus, având în vedere contextul economic global și creșterea dobânzilor pe piețele internaționale, România riscă să intre într-un cerc vicios al datoriei, unde o parte semnificativă din veniturile bugetare vor fi utilizate doar pentru plata dobânzilor, fără a reuși să reducă datoria efectivă.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.