in

Dezastru ecologic la orizont! Cum amenință pata de carburant litoralul românesc

Marea Neagră se află din nou în centrul unei alerte ecologice, după ce două petroliere rusești s-au scufundat în apropierea strâmtorii Kerci la finalul lunii decembrie.

Dezastru ecologic la orizont! Cum amenință pata de carburant litoralul românesc

Pata de carburant formată în urma incidentului reprezintă o amenințare iminentă pentru ecosistemele din zonă și riscă să afecteze litoralul românesc.

Deși, în acest moment, autoritățile asigură că situația este sub control, pericolul nu poate fi ignorat.

Dezastrul din strâmtoarea Kerci

Scufundarea celor două petroliere rusești în strâmtoarea Kerci a declanșat un val de îngrijorări pe plan internațional. Pata de carburant, extinsă deja pe o suprafață considerabilă, a cauzat pagube majore pe litoralul ucrainean, unde activiștii de mediu raportează zeci de cazuri de păsări, pești și delfini morți. În această regiune, fauna marină a suferit pierderi dramatice, iar efectele dezastrului continuă să se facă simțite.

Ministrul Mediului din România, Mircea Fechet, a descris această situație drept „un adevărat dezastru ecologic”, atrăgând atenția asupra riscurilor pe care pata de poluare le-ar putea reprezenta și pentru litoralul românesc. Deși curenții marini favorabili împiedică momentan avansarea undei de poluare spre țărmurile noastre, autoritățile române monitorizează constant situația.

Impactul poluării asupra ecosistemelor marine este devastator:

  • Păsări marine: Combustibilul petrolier pătrunde în penaj, împiedicând păsările să-și regleze temperatura corpului și să zboare. Acest lucru le face vulnerabile la frig și foamete.
  • Mamifere marine: Delfinii sunt afectați prin inhalarea vaporilor toxici de petrol, care le provoacă probleme respiratorii și alte complicații.
  • Pești și crustacee: Poluarea apei cu hidrocarburi reduce nivelul de oxigen, punând în pericol întreaga lanț trofic.

România în alertă! Măsuri de precauție și monitorizare permanentă

Autoritățile române au intrat în alertă încă din primele momente ale incidentului, coordonând o serie de măsuri pentru a preveni un eventual dezastru ecologic pe litoralul nostru. Ministrul Mediului a explicat că țara noastră beneficiază momentan de curenți marini favorabili, care împiedică unda de poluare să ajungă pe coastele românești.

„La momentul de față, pe litoralul românesc nu avem nicio problemă. (…) Suntem ajutați de direcția și viteza curenților marini, care întorc unda de poluare spre regiunea Sevastopol și partea opusă a strâmtorii Kerci”, a declarat Mircea Fechet.

Pentru a menține situația sub control, Ministerul Mediului a intensificat monitorizarea calității apei Mării Negre. Specialiștii utilizează hărți satelitare furnizate de doi sateliți diferiți: unul care analizează spectrul vizibil, iar altul care operează în spectrul radar. Aceste tehnologii permit identificarea precisă a poziției și extinderii petei de carburant.

De asemenea, ministrul a dispus creșterea frecvenței determinărilor fizico-chimice din apă, pentru a verifica posibilele urme de hidrocarburi și pentru a monitoriza eventualele efecte asupra faunei marine. „Până acum, pe litoralul românesc n-avem niciun fel de problemă și sperăm să nu avem”, a subliniat Fechet.

Te poate interesa: Neptun Deep. Gazele din Marea Neagră, noua sursă de energie strategică pentru Europa

Colaborare internațională pentru protejarea Mării Negre

Pentru a preveni extinderea dezastrului, România colaborează strâns cu țările vecine afectate de acest incident. La începutul săptămânii viitoare, ministrul Mircea Fechet urmează să discute cu oficialii din Ucraina și Bulgaria pentru a stabili un plan comun de acțiune. Această cooperare regională este esențială, având în vedere că Marea Neagră este un ecosistem comun, iar poluarea poate avea efecte transfrontaliere.

În cadrul întâlnirilor, se vor analiza măsurile necesare pentru a minimiza impactul poluării și pentru a asigura o protecție mai bună a apelor internaționale.

„Monitorizarea continuă și schimbul de informații sunt vitale pentru a ține situația sub control”, a afirmat ministrul.

Eforturile comune vor include:

  1. Crearea unui sistem de alertă rapidă între statele riverane.
  2. Consolidarea mecanismelor de intervenție în caz de poluare marină.
  3. Proiecte pentru protejarea biodiversității în regiunea Mării Negre.

Aceste măsuri reflectă preocuparea statelor implicate pentru protecția unei resurse naturale vitale și reducerea riscurilor ecologice.

Urmărește-ne și pe Google News

Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter

MENȚIUNE:

Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.

Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.