România ar trebui să devină platforma de negociere între Rusia și Ucraina, având astfel posibilitatea de a-și asuma un rol central în cadrul conflictului dintre cele două țări și în relațiile dintre Rusia și Occident.
Într-un comunicat din 29 decembrie 2024, aceasta a subliniat riscurile pe care le presupune actuala direcție geopolitică a României, acuzând autoritățile de la București că pun interesele altor state mai presus decât politica externă a țării.
Propunerea a stârnit controverse, ridicând întrebări despre viitorul geopolitic al României și rolul pe care îl poate juca într-un context internațional extrem de volatil.
România între interese externe și independență politică
Diana Șoșoacă a criticat conducerea actuală a României, acuzând-o de subordonarea față de influențele externe, în special față de Austria și Ungaria.
Potrivit acesteia, România riscă să devină o marionetă în mâinile marilor puteri europene, fără a-și putea afirma propriile interese. Europarlamentarul face referire la „reîmpărțirea teritorială” a României, un subiect sensibil, pe care îl consideră o amenințare reală la adresa integrității teritoriale a țării. Acesta subliniază influența tot mai mare a Ungariei, în special a premierului Viktor Orban, care, prin UDMR, ar deține pârghii de decizie în guvernul român, inclusiv în domenii strategice precum Finanțele și Dezvoltarea. În opinia sa, aceste influențe străine riscă să reducă România la un simplu „vagon de tren” în cadrul unei arhitecturi geopolitice dictate de Austria și Ungaria.
„Imperiul austro-ungar s-a refăcut peste România cu consecințe negative incalculabile”, afirmă Diana Șoșoacă, avertizând despre pericolele pe care le presupune subjugarea intereselor naționale față de acești actori externi. Conform acesteia, România ar trebui să își regăsească vocea pe scena internațională, reîntorcându-se la o politică externă independentă și fermă. Aceasta sugerează că rolul de mediator în conflictul dintre Rusia și Ucraina ar putea fi cheia pentru reîntoarcerea României în centrul diplomatiei internaționale.
Tot pe vesteazilei: Diana Șoșoacă vs. Elena Lasconi: Atacuri explozive și acuzații de „Lovitură de Stat” în politica românească
O oportunitate istorică pierdută: România ca mediator între Rusia și Ucraina
Diana Șoșoacă aduce în discuție o propunere pe care o face încă de la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, când sugerează că România ar fi avut toate atuurile pentru a deveni mediator între Moscova și Kiev. Potrivit acesteia, România, având o poziție geografică strategică și o tradiție diplomatică solidă, ar fi putut să joace un rol crucial în aducerea celor două părți în conflict la masa negocierilor. Totodată, propunerea ar fi avut și beneficii economice și politice semnificative pentru țară, oferindu-i un statut mai influent în cadrul Europei și al lumii.
Cu toate acestea, România a ales să stea pe margine, refuzând inițiativele de pace și lăsând alte state, precum Austria și Ungaria, să își asume acest rol. În acest context, Șoșoacă acuză autoritățile române de pasivitate și de neimplicare în gestionarea unei crize de amploare, ceea ce ar putea duce la pierderea unei oportunități istorice. „România poate deveni locomotiva acestor negocieri și a încetării războiului”, susține aceasta, subliniind că România ar putea deveni un actor cheie în soluționarea conflictului, în loc să rămână un simplu spectator.
Acest punct de vedere nu este doar o critică la adresa guvernului român, ci și un apel la acțiune. Diana Șoșoacă reiterează faptul că, dacă România ar alege să își asume acest rol, ar putea câștiga un loc de frunte în geopolitica globală, consolidându-și autoritatea și influența pe plan internațional. În schimb, prin alegerea de a se subordona altor puteri, România riscă să devină un simplu „satelit” al statelor vecine și să își piardă treptat independența.
Vezi mai jos declarația completă:
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.