Doctor: NU luați vitamina D așa, crește riscul de accident vascular

NU orice schemă de administrare a vitaminei D este sigură. Medici citați în materialul de față atrag atenția că erorile frecvente legate de dozele și asocierile necontrolate pot amplifica riscuri serioase, inclusiv cel de accident vascular cerebral. Avertismentul vine din partea dr. Elena Malisheva, specialist în nutriție și sănătate, care menționează explicit capcanele utilizării neadecvate a suplimentelor.

De ce modul de administrare contează

Potrivit dr. Elena Malisheva, ideea răspândită că vitamina D „merge mai bine” împreună cu alte vitamine sau minerale nu este universal valabilă. Unele combinații – inclusiv cu calciu, atunci când nu există indicație clară – pot deveni problematice la anumite persoane și se pot asocia cu un risc crescut de AVC. De aici și recomandarea fermă: evitați automedicația și cereți evaluarea medicului înainte de a adăuga sau modifica suplimentele.

Imunologul dr. Andrei Prodeus subliniază, la rândul său, că asocierea vitaminei D cu vitamina K nu este inofensivă pentru toată lumea; el consideră că această combinație poate favoriza formarea de cheaguri, ceea ce sporește încărcarea cardiovasculară. În absența unei supravegheri medicale și a analizelor adecvate, astfel de „pachete” de vitamine pot face mai mult rău decât bine.

În sezonul rece, medicii amintiți insistă asupra rolului vitaminelor A, C și D în susținerea imunității. Vitamina A are efecte antiinflamatoare și sprijină funcția hepatică; deficitul ei se poate manifesta prin crampe musculare, piele și păr cu probleme, dar și tulburări de somn. Chiar și în acest context, dozajul trebuie individualizat, nu copiat din recomandări generale.

Cum, când și în ce formă se ia vitamina D

Absorbția vitaminei D depinde de starea digestivă și metabolică. Fiind liposolubilă, ea se absoarbe slab la persoanele cu afecțiuni ale vezicii biliare ori cu probleme de scurgere a bilei, necesară pentru emulsificarea grăsimilor. Un alt obstacol îl reprezintă inflamațiile intestinale și dezechilibrele florei microbiene, care pot limita preluarea nutrienților.

Greutatea corporală are și ea importanță: la cei cu suprapondere sau obezitate, vitamina D tinde să se depoziteze în țesutul adipos, ceea ce justifică, în anumite cazuri, necesarul mai mare stabilit de medic. De asemenea, particularitățile genetice pot afecta sensibilitatea receptorilor pentru vitamina D, reducând efectul dozelor uzuale.

Pentru a sprijini utilizarea vitaminei D, specialiștii menționați recomandă asocierea cu acizi grași Omega‑3. Aceștia contribuie la menținerea sănătății ochilor, vaselor de sânge și a creierului și pot îmbunătăți integrarea vitaminei D în organism. Surse utile sunt: peștele gras, semințele de in, cătina și uleiul de muștar. Pentru adulți, este indicat un aport zilnic de aproximativ 2 g de Omega‑3, iar dozarea fină se poate ajusta pe baza testului „Omega‑3 index”.

Ce formă alegem? Vitamina D3 – colecalciferol (forma inactivă) – este utilizată, în mod obișnuit, pentru corectarea deficitului și pentru a susține funcțiile de bază ale organismului, având un profil mai favorabil privind riscul de supradozaj atunci când este administrată corect. În schimb, calcitriolul (forma activă) trebuie luat doar la indicația strictă a medicului și urmărit atent, deoarece acționează direct și poate produce efecte nedorite dacă este folosit fără criterii.

Mesajul-cheie: nu combinați și nu creșteți dozele „după ureche”; evaluați statusul vitaminelor și al cofactorilor împreună cu medicul, mai ales dacă aveți factori de risc cardiovascular sau afecțiuni digestive.

Acest material are scop informativ. Înainte de a iniția sau modifica orice supliment, discutați cu specialistul care vă cunoaște istoricul medical și tratamentele în curs.