Ultimele analize, realizate la sfârșitul lunii noiembrie, arată un pesimism accentuat în rândul piețelor financiare. Potrivit Știrilor ProTV, această situație este rezultatul incertitudinilor politice și economice care planează asupra țării.
Un factor care îngrijorează în mod deosebit este deprecierea posibilă a leului. Deja, cotațiile la casele de schimb valutar au trecut peste pragul simbolic de 5 lei pentru un euro, lăsând în urmă cursul oficial stabilit de Banca Națională a României (BNR). Dacă tendința continuă, economiștii avertizează asupra unui scenariu în care ratele creditelor și facturile la utilități vor crește considerabil.
Cum influențează deprecierea leului viața de zi cu zi?
Deprecierea leului nu este doar o chestiune tehnică pentru investitori, ci afectează direct populația. Ratele la creditele în euro vor crește, punând o presiune suplimentară pe bugetele familiilor. În plus, facturile la utilități, care sunt deja mari din cauza inflației ridicate, vor continua să se majoreze pe măsură ce prețurile la energie și combustibili, exprimate în euro, devin mai costisitoare.
Inflația, care în România rămâne una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, agravează și mai mult această problemă. De exemplu:
- Produsele de import, cum ar fi alimentele și electrocasnicele, devin mai scumpe.
- Costurile companiilor cresc, ceea ce poate duce la concedieri sau la salarii înghețate.
- Oamenii sunt forțați să-și reducă cheltuielile, afectând negativ consumul intern.
În acest context, menținerea unui echilibru devine o provocare pentru populația deja încercată de crize succesive.
Intervenția BNR: O sabie cu două tăișuri
Într-o încercare de a stopa declinul monedei naționale, BNR a intervenit pe piața valutară, cumpărând valută pentru a stabiliza cursul. Această măsură a reușit, cel puțin temporar, să împiedice euro să depășească oficial pragul de 5 lei. Totuși, astfel de intervenții au un cost ridicat.
Rezervele valutare ale BNR sunt limitate, iar utilizarea lor pentru a sprijini leul poate duce la reducerea capacității de reacție în fața altor crize. În plus, dobânzile mari practicate de BNR pentru a combate inflația afectează împrumuturile interne, crescând costurile pentru companii și consumatori.
Specialiștii avertizează că aceste măsuri nu sunt o soluție pe termen lung. Dacă problemele structurale din economie și incertitudinile politice persistă, presiunea asupra leului va continua să crească, iar BNR va fi nevoită să adopte decizii și mai dure.
Ce urmează pentru România?
Viitorul economic al României depinde în mare măsură de stabilitatea politică și de încrederea piețelor în politicile guvernamentale. În prezent, semnalele nu sunt încurajatoare. În lipsa unor măsuri rapide și eficiente, riscurile includ:
- Deprecierea accentuată a monedei naționale.
- Creșterea continuă a ratelor dobânzilor, ceea ce ar încetini economia.
- Scăderea investițiilor străine, o sursă vitală de capital pentru țară.
Pentru a evita acest scenariu, autoritățile trebuie să colaboreze pentru a crea un mediu economic predictibil. Reformele fiscale, investițiile în infrastructură și sprijinirea companiilor locale sunt doar câteva dintre soluțiile care ar putea revitaliza economia și recâștiga încrederea investitorilor.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.