Demisie la vârful instituției: potrivit anunțului publicat în dimineața zilei de 22 martie 2026, Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, a părăsit funcția pe fondul controverselor legate de studiile sale universitare. În CV ar fi figurat inițial o universitate care a precizat că el nu a fost niciodată student acolo, după care mențiunea a fost ștearsă și înlocuită cu o altă diplomă de licență.
Contextul demisiei și acuzațiile privind studiile
Decizia vine în urma disputelor declanșate de informații contradictorii despre formarea academică a lui Ionuț Moșteanu. Potrivit relatărilor din spațiul public, ministrul ar fi indicat în documentele biografice frecventarea unei instituții de învățământ care a infirmat legătura de student. Ulterior, în biografia oficială a apărut o altă diplomă, ceea ce a alimentat discuțiile despre acuratețea datelor din CV.
În acest climat tensionat, Moșteanu a ales să plece din funcție, subliniind că dorește să elimine orice temă care ar putea deturna atenția de la prioritățile de securitate națională. El a precizat că a vorbit cu președintele, cu premierul, cu liderul de partid și cu colegi din USR înainte de a face pasul înapoi.
Ce a declarat Ionuț Moșteanu după plecare
„Mi-am depus astăzi demisia din funcția de ministru al Apărării Naționale.”
Fostul ministru a afirmat că gestul său este făcut „cu asumare și respect față de Armata Română”, punctând că nu dorește ca discuțiile despre studiile sale ori „greșelile din urmă cu mulți ani” să îi distragă pe cei care conduc țara de la „misiunea grea”.
În mesajul public, Moșteanu a vorbit despre contextul regional, afirmând că România și Europa se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea Rusiei, iar securitatea statului trebuie protejată „cu orice preț”. În acest cadru, el a susținut că menținerea concentrării instituțiilor responsabile este mai importantă decât dezbaterea asupra propriului său parcurs universitar.
Moșteanu a reamintit că a depus jurământul în urmă cu cinci luni și că, de atunci, a acționat în litera angajamentului „cu mâna pe Biblie”. El a enumerat printre obiectivele mandatului: întărirea relațiilor cu aliații, urgentarea programelor de înzestrare, descurajarea „băieților deștepți” cu interese în domeniu, îmbunătățirea cadrului legal și apărarea drepturilor celor care servesc patria.
Fostul demnitar a adresat mulțumiri pentru munca depusă de echipă în aceste cinci luni, precum și pentru încrederea, mesajele și răbdarea primite. De asemenea, a subliniat sprijinul familiei, descris ca fiind esențial pentru exercitarea mandatului.
În finalul mesajului, el a menționat că a făcut pasul „cu toată conștiința” unui om care își iubește țara și a sugerat că România trebuie să-și mențină parcursul proeuropean și euro-atlantic, într-un peisaj intern dominat de tensiuni între grupuri de interese și voci radicale. Declarația sa publică a venit însoțită de mulțumiri adresate colegilor și susținătorilor.