În ultimele decenii, Europa a cunoscut o schimbare demografică semnificativă.
Populația îmbătrânește rapid, iar acest fenomen a fost descris ca o „bombă cu ceas demografică”, care ticăie de ani buni. Aproximativ 20% din populația UE are în prezent 65 de ani sau mai mult, iar se preconizează că această cifră va crește la o treime până în anul 2050.
Aceste proiecții demografice alarmante au fost subliniate și de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care a avertizat că, începând cu 2024, numărul persoanelor de peste 65 de ani va depăși numărul tinerilor sub 15 ani. Acest dezechilibru demografic are efecte profunde asupra economiilor europene, care sunt forțate să susțină un număr tot mai mare de pensionari cu resurse limitate.
În acest context, imigrația, deși a crescut semnificativ în ultimele două decenii, nu reușește să compenseze total scăderea forței de muncă autohtone. Potrivit estimărilor, până în 2050, în Europa vor exista mai puțin de doi lucrători activi pentru fiecare pensionar, comparativ cu trei în prezent.
Creșterea Vârstei de Pensionare. Soluție controversată
Pentru a face față acestor costuri crescânde ale pensiilor publice, guvernele europene au fost nevoite să ia măsuri impopulare, precum creșterea vârstei de pensionare. Aceasta a devenit o soluție inevitabilă pentru multe state, dar a generat proteste și nemulțumiri în rândul cetățenilor.
Un exemplu notabil este Franța, unde guvernul a propus creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, declanșând luni de proteste intense. Situația din Franța reflectă o tendință generală în Europa, unde multe țări au implementat sau intenționează să implementeze reforme similare. În Regatul Unit, de exemplu, vârsta de pensionare urmează să fie ridicată la 68 de ani până la mijlocul anilor 2040.
Aceste măsuri sunt considerate esențiale pentru a menține sustenabilitatea sistemelor de pensii, dar criticii susțin că ele afectează în mod disproporționat muncitorii mai în vârstă și persoanele cu venituri mai mici, care se confruntă cu dificultăți majore în a-și continua activitatea profesională la o vârstă avansată.
Economiile private și randamentele slabe
Un alt aspect crucial al crizei pensiilor în Europa este legat de economiile private și randamentele acestora. Deși sistemele publice de pensii sunt esențiale, mulți europeni sunt încurajați să economisească și prin scheme private sau ocupaționale. Cu toate acestea, datele recente arată că majoritatea cetățenilor nu economisesc suficient pentru a-și asigura o pensie confortabilă.
Un sondaj realizat de Insurance Europe a relevat că 39% dintre respondenți nu economisesc deloc pentru pensie, iar această cifră este chiar mai mare în rândul femeilor și al lucrătorilor de peste 50 de ani. Mai mult, cei care economisesc sunt adesea dezamăgiți de randamentele scăzute ale investițiilor lor, afectate de inflația ridicată și de randamentele reale scăzute.
Arnaud Houdmont, director de comunicare la Better Finance, a subliniat că în ultimul deceniu, criza pensiilor din Europa s-a agravat semnificativ din cauza randamentelor scăzute ale economiilor, care nu au reușit să țină pasul cu inflația. Aceasta a dus la o pierdere substanțială a puterii de cumpărare pentru economisitori.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.