in

Evoluția dobânzii cheie a BNR: va scădea sau nu în ședința din 5 Iulie 2024?

Banca Națională a României (BNR) se confruntă cu o decizie crucială privind dobânda de politică monetară în ședința de vineri, 5 iulie 2024.

Inflația în România 2024: BNR preconizează o scădere graduală după creșterea inițială

Evoluția recentă a inflației este factorul principal care va influența această decizie, însă există și alți factori importanți de luat în considerare.

Inflația și Posibilitatea Reducerii Dobânzii

Inflația a scăzut sub așteptări în ultimele luni, ceea ce sugerează o posibilă reducere a dobânzii cheie cu 25 de puncte de bază.

Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, susține că va scădea dobânda de politică monetară în ședința din 5 iulie, menționând că „inflația a scăzut mai repede decât prognoza BNR de 6% la sfârșitul semestrului I”. El subliniază că în luna mai inflația a fost de 5,1%, iar în iunie se așteaptă să scadă sub 5%.

Totuși, inflația rămâne un factor cu două tăișuri. Creșterea accizelor la combustibil de la 1 iulie 2024 ar putea avea un impact asupra inflației, ceea ce ar putea determina BNR să mențină actuala dobândă cheie.

Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA , a menționat că „singurul risc îl reprezintă acciza la combustibil și efectele ei asupra inflației”. El anticipează că până la finalul anului ar putea exista două tăieri de dobândă, cu nivelul dobânzii ajungând la 6-6,5%.

Influența Factorilor Externi și Interni

Valentin Tătaru, economist șef la ING Bank, sugerează că BNR ar putea menține dobânda neschimbată, având în vedere atât factorii externi cât și cei interni.

El precizează că „principalele motive pentru care considerăm mai probabilă menținerea neschimbată a nivelului dobânzii cheie țin pe de o parte de factorii externi”, menționând că FED încă amână tăierea dobânzilor și că BCE nu semnalează continuarea tăierilor după cea din iunie.

De asemenea, Banca Centrală a Poloniei pare să amâne următoarea tăiere pentru 2025.

Pe plan intern, România se confruntă cu un deficit bugetar peste așteptări, o activitate de creditare în accelerare și un avans salarial robust. Aceste aspecte, combinate cu posibilele creșteri de taxe și accize, adaugă complexitate deciziei BNR.

O soluție de compromis propusă de unii economiști ar putea fi lărgirea marjei intervalului dintre dobânda plătită de BNR la depozitele constituite de bănci și cea la creditele oferite de banca centrală la 1,25%. Adrian Codirlașu consideră însă că această variantă este puțin probabilă.

În scenariul de bază, Valentin Tătaru vede posibilitatea unei tăieri a dobânzii de politică monetară cu câte 0,25 puncte procentuale la ședințele din august și noiembrie, în paralel cu publicarea noilor rapoarte asupra inflației.

El subliniază că, deși inflația ar putea coborî sub 5% în iunie și ar putea încheia anul la 4,2%, riscurile inflaționiste rămân prezente, având în vedere noile accize și creșterile salariale anticipate.

Urmărește-ne și pe Google News

Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter