Boala ficatului gras apare când în celulele hepatice se acumulează lipide peste limita normală. Afecțiunea este frecventă la persoane cu diabet, exces ponderal sau sindrom metabolic și poate evolua, în timp, de la simplă steatoză la inflamație (steatohepatită, adesea numită NASH), apoi către fibroză și ciroză. De multe ori trece neobservată, însă există semne care merită atenție.
Ce înseamnă „ficatul gras”, de ce apare și ce riscuri aduce
Specialiștii explică faptul că acumularea de grăsime în hepatocite declanșează inflamație și leziuni tisulare. Un hepatolog subliniază principiul de bază:
„picaturile de grasime ajung in celulele ficatului si se acumuleaza acolo”.
În contextul alimentației hipercalorice și al inactivității fizice, apare rezistența la insulină. Când acest mecanism se agravează, lipidele provenite din grăsimea abdominală ajung, pe calea venei porte, în exces la nivel hepatic. Așa cum descrie un alt specialist:
„atunci cand rezistenta la insulina este mare, aceasta grasime abdominala inunda ficatul cu lipide transportate de vena porta”.
Consecințele nu se limitează la ficat. Boala ficatului gras se asociază cu risc crescut de evenimente cardiovasculare, diabet și chiar unele cancere extrahepatice. Dacă inflamația persistă, se instalează fibroza, iar în timp poate apărea ciroza cu complicații precum hemoragii digestive, insuficiență hepatică sau encefalopatie. A fost reținut și faptul că:
„aceste ciroze cresc riscul de cancer la ficat cu 2% pe an”.
6 semne la care trebuie să aveți grijă
1) Oboseală neobișnuită – când ficatul este încărcat cu grăsime, organismul poate resimți o lipsă de energie constantă. Dacă vă simțiți epuizați fără motiv clar, discutați cu medicul.
2) Durere sau disconfort abdominal – excesul de grăsime hepatică poate provoca presiune sau durere în partea superioară dreaptă a abdomenului, uneori difuză sau intermitentă.
3) Umflare abdominală (ascită) – în stadii avansate, acumularea de lichid în cavitatea peritoneală determină abdomen mărit și senzație de tensiune.
4) Hepatomegalie – creșterea de volum a ficatului (uneori și a splinei) poate fi depistată la examenul clinic sau prin ecografie, indicând suprasolicitarea organului.
5) Înroșirea palmelor – palmele roșii (eritromelalgie/eritem palmar) pot sugera deregleri hormonale și vasculare asociate afectării hepatice.
6) Îngălbenirea pielii și a ochilor (icter) – un semn tardiv, corelat adesea cu ciroza sau cu inflamație severă, care necesită evaluare medicală promptă.
Ce puteți face – modificările de stil de viață pot inversa parțial acumularea de grăsime și pot reduce inflamația. Un expert în hepatologie rezumă obiectivul de greutate:
„o pierdere in greutate de la 5% la 10% este suficienta pentru a face NASH sa regreseze si pentru a reduce fibroza”.
Alimentație: orientați-vă către fructe, legume, cereale integrale, leguminoase și grăsimi sănătoase. Limitați zahărul, carnea roșie și grăsimile trans/saturate.
Mișcare: activitatea fizică regulată ajută la sensibilitatea la insulină și la scăderea depozitelor de grăsime din ficat. Chiar și pașii zilnici, urcați pe scări sau antrenamentele scurte pot face diferența.
Această informare nu înlocuiește consultul medical. Dacă aveți factori de risc sau recunoașteți unul dintre semnele de mai sus, o evaluare clinică și analize orientate (inclusiv ecografie și teste hepatice) pot clarifica rapid situația.