Mai multe orașe din Germania au trecut, încă din anul trecut, la restrângerea accesului la sprijin social pentru cetățeni veniți din România și Bulgaria. Potrivit presei germane, măsurile combină tăierea beneficiilor cu emiterea de ordine de părăsire a teritoriului pentru persoanele care nu îndeplinesc criteriile legale de menținere a șederii.
În 2025, autoritățile locale au extins verificările în comunitățile est-europene, cu accent pe combaterea presupuselor fraude din sistemul de asistență. Anchetele au vizat atât statutul de angajat, cât și modul de accesare a ajutoarelor.
Raportările indică ordine de părăsire a Germaniei și beneficii tăiate în cazurile în care oamenii muncesc, dar nu câștigă suficient pentru a-și asigura traiul fără sprijin public, ori sunt suspectați că lucrează doar formal pentru a îndeplini pragurile impuse de lege.
Unde s-au făcut tăierile: cifre și orașe
În anul 2025, 1.181 de cetățeni români și bulgari au intrat în aria de măsuri în localități din bazinul Ruhr – Duisburg, Gelsenkirchen, Dortmund și Hagen. În Duisburg, autoritățile au retras ajutoarele în 556 de dosare, în Gelsenkirchen în 506, la Dortmund au fost sancționate 116 dosare, iar la Hagen, trei persoane au pierdut accesul la beneficii.
Municipalitățile au o marjă considerabilă de apreciere în aceste spețe, ceea ce duce la aplicări neuniforme ale regulilor de la un oraș la altul – de pildă, pragurile interne sau ritmul controalelor diferă vizibil.
De ce intervin autoritățile: muncă „de formă” și praguri de eligibilitate
Conform legislației UE, cetățenii europeni pot primi beneficii în statul gazdă inclusiv când lucrează part-time ori pe perioade limitate. Intervenția autorităților apare însă atunci când veniturile nu acoperă minimul necesar pentru o viață independentă, iar persoana depinde în principal de asistență.
Unele primării susțin că anumite persoane acceptă locuri de muncă doar „de formă”, cu timp de lucru redus, doar pentru a bifa criteriul legal aferent beneficiilor. În astfel de situații, pot fi revocate libera circulație și dreptul de ședere, iar instanțele au confirmat în repetate rânduri aceste decizii.
La Gelsenkirchen, autoritățile aplică o regulă internă: dacă veniturile nu ating o treime din costurile minime de trai, accesul la sprijin este blocat – inclusiv pentru familii. În paralel, alte orașe cer evaluări punctuale ale fiecărui caz.
În Hagen, primarul CDU Dennis Rehbein anunță intensificarea retragerilor de beneficii și critică reglementările europene care permit accesul la sistem cu un timp de lucru minim. Pragul actual invocat local este de 5,5 ore pe săptămână.
„Acest prag este mult prea scăzut. O astfel de activitate aduce doar câteva sute de euro lunar, dar oferă, din punct de vedere legal, statutul de angajat și accesul la ajutoare sociale”.
Edilul punctează și impactul bugetar: în Hagen trăiesc circa 7.000 de imigranți din România și Bulgaria, iar mai mult de jumătate sunt înregistrați la centrul local pentru ocuparea forței de muncă. Cheltuielile anuale asociate ar ajunge la aproximativ 10 milioane de euro.
În același timp, administrația recunoaște că economia locală are nevoie de lucrători din rândul imigranților, inclusiv în sectoare cu deficit cronic de personal.
„Problema apare atunci când imigrația este percepută ca fiind motivată în principal de accesul la sistemele de asistență socială. În astfel de situații, reacția societății este una de respingere”.
Pe fondul acestor politici locale, discuțiile despre modificarea regulilor la nivel european continuă, în timp ce firmele din regiune caută personal pentru industrie, servicii și logistică, menținând presiunea asupra administrațiilor municipale.