Cookie-urile de la terți sunt fragmente de cod care permit colectarea de date despre utilizatorii de internet dincolo de site-ul pe care îl accesează. Acestea sunt esențiale pentru publicitatea online, permițând o targetare extrem de precisă a conținutului și reclamelor. Totuși, ele sunt tot mai des criticate pentru gradul ridicat de intruziune în viața privată a utilizatorilor.
Încă din 2020, Google își anunța intenția de a elimina treptat aceste cookie-uri, propunând în schimb dezvoltarea unor alternative „mai puțin intruzive”. În 2022, compania părea hotărâtă să înceapă tranziția, prezentând proiectul Privacy Sandbox, menit să protejeze mai bine confidențialitatea utilizatorilor.
Totuși, în ciuda acestor promisiuni, Google a amânat constant momentul eliminării definitive a cookie-urilor de la terți. „Este clar că există perspective diferite între editorii de conținut, dezvoltatori, autoritățile de reglementare și industria de publicitate”, a explicat Anthony Chavez, vicepreședintele Privacy Sandbox. Aceste divergențe par să fi jucat un rol esențial în decizia finală.
Privacy Sandbox și realitatea tranziției amânate
Privacy Sandbox a fost promovat ca un cadru care va oferi o alternativă viabilă la cookie-urile de la terți, menținând în același timp eficiența publicității digitale. În teorie, acest ecosistem ar urma să permită o segmentare a utilizatorilor pe baza intereselor lor, fără a urmări în mod direct istoricul de navigare.
În practică însă, implementarea Privacy Sandbox s-a dovedit a fi mult mai dificilă decât anticipau oficialii Google. În iulie 2024, compania a făcut un pas înapoi: cookie-urile nu vor mai fi blocate în mod implicit, ci utilizatorii vor avea opțiunea să le dezactiveze manual.
Această decizie reflectă atât complexitatea tehnologică a tranziției, cât și presiunea uriașă venită din partea industriei de publicitate, care se teme că va pierde un instrument valoros de targetare. În plus, reglementările diferite și uneori contradictorii de pe piețele internaționale complică și mai mult planurile Google.
Anthony Chavez a precizat că „progresele tehnologice și dezvoltarea inteligenței artificiale (AI) oferă noi modalități de a proteja datele personale ale utilizatorilor”, însă nu a oferit un calendar concret pentru o eventuală reluare a tranziției promise.
Conflicte de interese și un viitor incert al confidențialității online
Decizia Google pune în lumină tensiunile dintre protejarea confidențialității și interesele economice ale marilor jucători din publicitatea digitală. Chrome, cu o cotă de piață de peste 60% la nivel mondial, joacă un rol central în ecosistemul online. Orice modificare în comportamentul său afectează milioane de site-uri, agenții și utilizatori.
Industria de publicitate a susținut în repetate rânduri că renunțarea bruscă la cookie-uri ar putea duce la pierderi semnificative de venituri, în special pentru publisherii independenți. De cealaltă parte, organizațiile pentru drepturile digitale cer reglementări mai stricte și eliminarea totală a acestor mecanisme de urmărire.
Lista actorilor implicați în acest conflict este lungă:
-
Dezvoltatorii de site-uri, care trebuie să adapteze codul pentru a respecta noile standarde;
-
Agențiile de publicitate, care riscă să piardă din eficiența campaniilor;
-
Utilizatorii de internet, tot mai conștienți de riscurile asociate cu partajarea datelor;
-
Autoritățile de reglementare, aflate între presiunea industriei și protejarea interesului public.
„Peisajul în materie de reglementare a evoluat considerabil la nivel internațional”, a mai spus Chavez, sugerând că Google preferă să adopte o poziție de așteptare, analizând cum vor reacționa piețele la noile norme în domeniul confidențialității.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.