În zilele cu îngheț, un detaliu aparent banal se poate transforma rapid într-o situație cu pericol real pe trotuar: gheața care se strânge la streșini, jgheaburi și chiar la ferestrele clădirilor. Problema nu e doar că arată neplăcut. Problema e că, atunci când cedează, cade exact acolo unde trec oamenii.
De aici începe partea pe care mulți o află prea târziu: iarna nu înseamnă doar „grijă în plus”, ci și obligații clare pentru proprietari, asociații de proprietari și administratori de imobile. Nu contează dacă ești persoană fizică sau reprezinți o firmă, responsabilitatea rămâne legată de clădirea pe care o deții ori o gestionezi.
Unde se rupe filmul: de la gheață la răspundere
Țurțurii nu sunt doar o „urmare firească” a iernii. În zonele circulate, ei devin un risc care poate produce accidentări și pagube materiale. Iar când pericolul e vizibil (și mai ales când se repetă), autoritățile pot considera că vorbim despre neglijență, nu despre ghinion.
De aceea, recomandările transmise de ISU București-Ilfov sunt directe: jgheaburile, streșinile și acoperișurile trebuie verificate și curățate, astfel încât gheața să nu ajungă să atârne deasupra zonelor pietonale. Dacă riscul e iminent, nu ajunge să „te uiți la ele” sau să speri că se topesc. Se cere delimitarea zonei și avertizarea trecătorilor, ca măsură minimă de siguranță.
În București, regulile sunt fixate printr-un act normativ al Consiliului General al Municipiului București (Hotărârea nr. 120/2010), care leagă obligațiile de întreținere a frontului clădirii de protecția spațiului public. Nu e o recomandare „de bun-simț” — e o condiție pe care, iarna, se presupune că o respecți.
Când intră pompierii în ecuație (și când nu)
Un detaliu care produce confuzie, sezon după sezon: nu orice solicitare înseamnă automat intervenția pompierilor. Echipajele nu se deplasează pentru fiecare țurțure apărut la o streașină, iar ideea că „sun la 112 și rezolvă ei” nu e un plan.
Intervenția este justificată doar în situații speciale, când există un pericol imediat pentru oameni sau bunuri și când proprietarul ori administratorul nu poate acționa în condiții de siguranță (înălțime, amplasare, acces dificil). Altfel spus: dacă se poate interveni rezonabil prin mijloace proprii sau prin firme specializate, responsabilitatea rămâne la tine.
Mai apare o nuanță importantă: la parterul blocurilor, acolo unde funcționează magazine, restaurante ori alte spații comerciale, obligația de a menține zona practicabilă revine operatorilor economici pe durata programului. În astfel de cazuri, discuția despre „cine răspunde” se tranșează în funcție de utilizare, nu de scări de bloc sau de scuzele de sezon.
Obligațiile de iarnă includ și curățarea zăpezii și gheții de pe trotuarele aferente imobilelor, în maximum 24 de ore de la încetarea ninsorii.
Iar întrebarea care stă pe buzele tuturor când văd gheața atârnând la geam: amenda aplicată pe loc, în București, este între 200 și 500 de lei pentru persoanele fizice și între 500 și 2.000 de lei pentru persoanele juridice, atunci când obligațiile privind îndepărtarea țurțurilor și curățarea zonei pietonale nu sunt respectate.