Ilie Bolojan a vorbit pe larg, vineri, 23 ianuarie 2026, la Digi24, despre presiunea tot mai apăsătoare asupra bugetului, despre direcția reformei administrative și despre ce urmează pentru sectorul public, într-un an marcat de deficit ridicat și obligații față de Bruxelles. Mesajul de fond a fost limpede: ajustarea nu poate fi evitată și va fi resimțită.
Șeful Guvernului a descris 2026 drept anul în care mecanismele de corecție trebuie „închise” și puse pe baze stabile, pentru ca finanțele publice să nu mai depindă periodic de măsuri de urgență. În același timp, a admis că drumul către echilibru presupune opțiuni dificile, cu efecte pentru economie și populație.
Deficitul și ajustarea: fără șocuri bruște, cu sacrificii
Întrebat dacă vor urma concedieri în aparatul de stat, premierul nu a dat un răspuns tranșant. A insistat, însă, că în 2026 trebuie calibrate toate instrumentele de disciplină bugetară, astfel încât statul să funcționeze pe o bază de cheltuieli sustenabile, capabilă să reducă natural deficitul, fără a apela repetat la tăieri haotice.
El a reamintit că măsurile pornite anul trecut au avut inevitabil costuri. O corecție de la aproape 10% din PIB spre niveluri considerate acceptabile nu se poate face decât printr-o combinație între creșterea veniturilor și temperarea cheltuielilor. Obiectivul, spune el, este ca această combinație să fie coerentă și previzibilă, nu o succesiune de șocuri.
„Nu există corecție bugetară fără impact”, a subliniat el, sugerând că promisiunile fără sacrificii sunt iluzii politice.
În această logică, guvernarea urmărește refacerea disciplinei financiare, astfel încât revenirea la echilibru să decurgă din reguli clare și dintr-o planificare multianuală, nu din intervenții punctuale.
Salariile la stat și contractele „blindate”
Un alt punct sensibil din interviu a vizat remunerațiile din companiile de stat, în special la vârful acestora. Bolojan a arătat că plata ar trebui să urmeze performanța reală, nu doar funcția. În practică, însă, numeroși manageri și-au „baricadat” pozițiile prin contracte de management în care indicatorii sunt setați astfel încât să poată fi bifați chiar și atunci când societățile au rezultate slabe.
„Aceasta este o problemă reală care vine din spate”, a spus premierul, sugerând că sistemul a fost viciat în timp și că reforma nu poate fi făcută peste noapte.
Semnalul transmis este că o revizuire a acestor contracte și a politicilor salariale este inevitabilă. Demersul promite tensiuni, dar este prezentat ca necesar pentru ca statul să nu mai plătească rente de poziție în locul rezultatelor măsurabile.
În planul investițiilor, Guvernul se confruntă cu dilema între a păstra ritmul proiectelor și a respecta constrângerile bugetare. România are angajamente consistente prin PNRR și alte programe, dar spațiul de finanțare s-a îngustat. Bolojan a admis că reducerea anvelopei bugetare pentru investiții a fost una dintre cele mai dificile decizii ale perioadei recente.
Premierul a avertizat și asupra întârzierilor legislative care pot costa scump. Exemplul citat a fost legea privind pensiile magistraților, blocată de luni la Curtea Constituțională. Dacă actul nu intră rapid în vigoare, România riscă să piardă peste 200 de milioane de euro din fonduri europene, un semnal care, potrivit lui, a fost deja transmis de la Bruxelles.
În 2026, stabilitatea bugetară este prioritară: corectarea măsurilor aplicate pe jumătate, reașezarea cheltuielilor și legarea salariilor de performanță. Pe lângă acestea, rămâne deschisă tema redefinirii indicatorilor de management în companiile publice, a ritmului investițiilor și a felului în care va fi adaptat cadrul normativ pentru a nu pierde bani europeni — cu ochii pe deciziile CCR și pe calendarul de implementare anunțat de ministere.