Înalta Curte de Casație și Justiție amenință că dă în judecată Guvernul după ce i-a scăzut bugetul pe 2026: „Legea nu este opțională”
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) critică modul în care a fost stabilit bugetul pentru anul 2026 și anunță că ia în calcul acționarea în instanță a Guvernului. Mesajul transmis este ferm: „Legea nu este opțională”, iar instituția afirmă că reducerile operate și redistribuirile de fonduri afectează îndeplinirea obligațiilor legale și a plăților scadente.
Potrivit proiectului de buget, ÎCCJ are prevăzute 5,02 miliarde lei ca credite de angajament (o creștere de 49,95% față de execuția preliminată din 2025) și 4,99 miliarde lei ca credite bugetare (majorare de 49,16% față de anul trecut). În paralel, comisiile parlamentare de Buget-Finanțe au adoptat un amendament susținut de mai multe partide – PSD, PNL, USR și UDMR – prin care 1 miliard de lei din bugetul ÎCCJ este transferat către 30 de primării cu datorii la proiecte finanțate prin PNRR. Această decizie a alimentat tensiunile dintre puterea judecătorească și Executiv.
Cum arată, de fapt, alocările și unde apar fricțiunile
La nivel agregat, cifrele pentru 2026 par în creștere. Însă Înalta Curte semnalează că redistribuirea sumei de 1 miliard de lei diminuează efectiv resursele disponibile pentru angajamente deja asumate și plăți certe. Din perspectiva instanței supreme, această intervenție bugetară ar afecta atât funcționarea curentă, cât și onorarea hotărârilor definitive și a drepturilor salariale și asimilate, ceea ce poate genera noi restanțe și litigii.
În comunicarea sa, ÎCCJ subliniază că deciziile privind banii Justiției trebuie luate cu respectarea strictă a cadrului legal și a principiilor constituționale care garantează independența instanțelor. Instituția reamintește că bugetul sistemului judiciar nu este un simplu exercițiu contabil, ci un mecanism indispensabil pentru garantarea accesului liber la justiție și a funcționării serviciului public de judecată.
„această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept”.
În acest context, ÎCCJ afirmă că măsurile adoptate de puterea executivă și validate în comisiile parlamentare au impact imediat asupra obligațiilor exigibile ale instituției. Dincolo de tensiunea politică, miza este una tehnică și juridică: identificarea surselor de finanțare pentru cheltuielile obligatorii, în conformitate cu hotărârile în vigoare și cu legislația privind salarizarea și drepturile conexe din sistemul judiciar.
Mesajul ÎCCJ către Executiv și pasul următor
Înalta Curte anunță că, în lipsa unei corecții rapide, ia în calcul deschiderea unei acțiuni în contencios pentru a obliga Guvernul să asigure fondurile necesare derulării plăților certe. Formula juridică evocată este una fermă și explicită:
„să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile”.
Instituția transmite, totodată, un semnal de principiu: orice ajustare bugetară trebuie să fie compatibilă cu standardele statului de drept și cu separația puterilor în stat. În lipsa acestui cadru, ÎCCJ avertizează că pot apărea sincope în funcționarea instanțelor, întârzieri în executarea hotărârilor și costuri suplimentare pentru bugetul public, generate de eventuale penalități sau litigii ulterioare.
Pe fond, disputa ridică două întrebări-cheie: cum echilibrează Guvernul prioritățile de investiții locale – inclusiv proiectele PNRR – cu nevoile obligatorii ale sistemului judiciar; și ce garanții instituționale protejează finanțarea Justiției de intervenții care pot afecta independența sau calitatea actului de judecată.
În plan procedural, o eventuală acțiune în instanță din partea ÎCCJ ar deschide un test juridic cu efecte imediate asupra construcției bugetare din 2026. Până la o decizie finală, rămân pe masă opțiuni administrative precum reanalizarea alocărilor în comisii, o rectificare bugetară sau stabilirea unui calendar de eșalonare pentru plățile scadente, cu condiția încadrării stricte în obligațiile legale în vigoare.
Conținutul publicat pe vesteazilei.ro poate fi preluat doar în limita a 500 de caractere, cu menționarea sursei și link activ. Orice utilizare neautorizată reprezintă o încălcare a Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și va fi sancționată conform legislației în vigoare. 🚨
