Hansen, alături de o echipă de oameni de știință, a publicat un studiu alarmant care evidențiază subestimări majore în ceea ce privește fenomenele climatice globale.
„Obiectivul de 2°C este mort”, a declarat Hansen în cadrul unei prezentări susținute marți. Potrivit cercetătorilor, scenariul formulat de Grupul Interguvernamental de Experți în Evoluția Climei (GIEC), care presupune o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră, este „imposibil” în contextul actual. Consumul global de energie continuă să crească, iar sursa principală rămân combustibilii fosili, cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră.
Consumul de energie și tranziția energetică prea lentă
Una dintre principalele cauze ale acestui eșec este ritmul insuficient de rapid al tranziției către energii regenerabile. Hansen subliniază că dependența globală de combustibili fosili persistă în ciuda eforturilor internaționale de a reduce emisiile.
„Consumul mondial de energie crește și va continua să crească, iar combustibilii fosili rămân o sursă dominantă”, afirmă cercetătorul.
Această situație pune sub semnul întrebării toate scenariile optimiste ale Acordului de la Paris, care mizează pe un efort colectiv masiv pentru a limita încălzirea la 1,5°C sau chiar 2°C.
Pe lângă ritmul lent al tranziției energetice, Hansen atrage atenția asupra unei subestimări fundamentale a sensibilității climei la emisiile de gaze cu efect de seră. Potrivit acestuia, modelele climatice actuale nu reflectă pe deplin impactul acestor emisii, ceea ce duce la predicții eronate despre viitorul planetei.
Reglementările maritime și efectele lor neașteptate
Un alt aspect important analizat de echipa de cercetători este rolul reglementărilor din sectorul maritim adoptate în 2020. Acestea au impus reducerea emisiilor de sulf, o substanță care reflectă lumina soarelui în spațiu și contribuie la răcirea atmosferei.
Deși schimbarea a fost considerată benefică pentru sănătatea umană și mediu, cercetătorii avertizează că ea a accelerat procesul de încălzire globală. Reducerea emisiilor de sulf a diminuat capacitatea atmosferei de a reflecta lumina solară, ceea ce a dus la o absorbție mai mare de căldură.
„Acest efect a fost subestimat, iar consecințele sunt acum evidente”, avertizează Hansen.
Te poate interesa: Alarmant! Încălzirea globală reduce semnificativ stratul de zăpadă la nivel mondial
Sistemul AMOC și un punct fără întrecere
Pe lângă problemele legate de emisiile de gaze, cercetătorii au analizat impactul potențial al topirii gheții asupra Sistemului de Circulație Atlantic-Meridional (AMOC), un complex de curenți oceanici esențial pentru reglarea climei globale.
Potrivit studiului, AMOC ar putea să se oprească complet în următorii 20-30 de ani. Această dispariție ar genera probleme majore, inclusiv o creștere dramatică a nivelului mării cu mai mulți metri. Autorii studiului avertizează că odată ce acest punct fără întrecere este atins, consecințele ar putea fi ireversibile.
Impactul unei astfel de schimbări ar include:
- Inundații masive în zonele de coastă;
- Perturbări severe ale sistemelor climatice globale;
- Afectarea agriculturii și a ecosistemelor marine.
Aceste previziuni subliniază necesitatea unor acțiuni urgente și decisive pentru a reduce emisiile și a adopta soluții sustenabile.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.