Pe rafturile magazinelor, un ingredient prezent în numeroase produse a ajuns să fie tot mai contestat. Deși este apreciat pentru costul scăzut și pentru faptul că „funcționează” în aproape orice rețetă industrială, efectele sale asupra organismului pot fi îngrijorătoare. Este vorba despre ulei de palmier.
Popularitatea sa în industria alimentară a crescut odată cu nevoia de texturi uniforme, termen de valabilitate extins și costuri controlate. Totuși, consumul regulat al produselor care îl conțin poate veni la pachet cu riscuri reale pentru sănătate.
Ce este uleiul de palmier și de ce e atât de folosit
Uleiul de palmier este o grăsime vegetală extrasă din pulpa fructelor palmierului de ulei, recunoscute prin culoarea lor portocalie intensă. Cultura este extrem de productivă: dintr-un hectar se pot obține, în medie, peste trei tone de ulei brut.
La nivel global, Indonezia și Malaezia domină piața, fiind responsabile pentru peste 60% din producția mondială (date raportate la 2019). Eficiența economică a transformat uleiul de palmier într-un ingredient standard pentru alimente procesate.
În fabrici, este preferat deoarece este stabil termic, are o textură uniformă și prelungește durata de valabilitate. Comparativ cu grăsimi considerate mai sănătoase, costă mai puțin, astfel că producătorii îl aleg frecvent pentru a menține prețul final accesibil.
Unde îl întâlnim și cum ne influențează sănătatea
Îl regăsim în multe produse de consum curent: batoane de ciocolată, biscuiți, margarină, creme tartinabile, pizza congelată, pâine ambalată, cereale pentru micul dejun, snacksuri sau preparate prăjite gata de consum. Nu de puține ori, ingredientul este „ascuns” sub denumiri care nu sar în ochi.
„ulei vegetal”, „grăsimi vegetale”, „ulei parțial hidrogenat”
Problema apare când consumul devine constant, mai ales în cazul produselor ultraprocesate. Prin anumite procedee industriale, uleiul de palmier poate duce la formarea de grăsimi trans – tip de lipide asociate cu multiple afecțiuni cronice. Excesul favorizează creșterea colesterolului LDL, contribuie la depunerea plăcilor de grăsime pe artere și mărește riscul de boli cardiovasculare, infarct și accident vascular cerebral. Pe termen lung, consumul frecvent se leagă de obezitate, diabet zaharat și chiar tulburări de somn.
Ce putem face: primul pas este să ne uităm atent la etichete și să reducem aportul de grăsimi procesate. Alege, pe cât posibil, alimente cu listă scurtă de ingrediente și variante cât mai apropiate de starea lor naturală. Pentru gătit și gustări, orientează-te spre surse de grăsimi considerate mai prietenoase cu organismul: ulei de măsline, ulei de cocos presat la rece, avocado și nuci.
La cumpărături, un criteriu simplu poate face diferența: dacă vezi pe etichetă termeni vagi sau tehnici pentru grăsimi, întreabă-te dacă există o alternativă mai curată. Câteva secunde în plus pentru citirea etichetei pot însemna un coș mai echilibrat și mese care îți susțin energia zilnică, nu ți-o sabotează.