Decizia este însă una temporară și poate fi atacată de apărătorii arhiepiscopului în termen de trei zile. În urma investigațiilor întreprinse de DNA și a analizelor juridice desfășurate, acest caz a captat atenția publicului, punând în lumină problemele ce vizează relația dintre culte și autoritățile statului în România.
Decizia Curții de Apel Constanța și acuzațiile procurorilor
În ședința de joi, Curtea de Apel Constanța a respins cererea formulată de avocații Arhiepiscopului Tomisului, care susțineau că actele de urmărire penală au fost realizate nelegal. Potrivit instanței, probele prezentate de DNA au fost administrate în conformitate cu legea, iar acțiunea penală poate continua. ÎPS Teodosie și avocatul său mai au însă trei zile la dispoziție pentru a contesta decizia, deschizând astfel posibilitatea unor noi demersuri în încercarea de a anula acuzațiile.
Rechizitoriul întocmit de procurori îl acuză pe Teodosie Petrescu de cumpărare de influență, o acuzație gravă în contextul legislației românești. DNA susține că Arhiepiscopul Tomisului ar fi încercat să influențeze oficiali guvernamentali pentru a obține fonduri publice destinate renovării unor lăcașuri de cult, în schimbul unei sume de bani oferite unui om de afaceri. În acest caz mai este implicat și Petre Ilie, acuzat de complicitate la cumpărarea de influență. Potrivit legii 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, acuzațiile aduse arhiepiscopului sunt de o gravitate semnificativă, iar instanța urmează să stabilească dacă probele aduse de procurori sunt suficiente pentru o condamnare.
Promisiuni de influență și sume de bani substanțiale: Planul propus de arhiepiscop
În centrul acuzațiilor se află o sumă de 160.000 de lei, care, potrivit rechizitoriului, ar fi fost promisă de către ÎPS Teodosie unui om de afaceri. În schimbul acestei sume, afaceristul urma să intermedieze obținerea unor fonduri de la Secretariatul de Stat pentru Culte, bani ce ar fi fost destinați renovării unor biserici din jurisdicția Arhiepiscopiei Tomisului. Procurorii susțin că suma promisă reprezenta un procent de 20% dintr-un total de 800.000 de lei, sumă necesară pentru realizarea lucrărilor de reabilitare a unităților de cult.
Conform datelor din dosar, Arhiepiscopul ar fi invocat o pretinsă influență pe care ar fi avut-o asupra unor funcționari din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte. DNA consideră că această influență ar fi fost doar o justificare pentru acțiunile financiare desfășurate, scopul fiind accesarea fondurilor publice cu ajutorul unor conexiuni informale. Ancheta procurorilor scoate la iveală astfel o situație complicată, în care se intersectează interesele administrative ale instituțiilor religioase și mecanismele de finanțare ale statului.
Principalele acuzații din dosar:
- ÎPS Teodosie ar fi promis suma de 160.000 de lei pentru intermedierea obținerii de fonduri.
- Fondurile, în valoare de 800.000 de lei, ar fi urmat să fie folosite pentru renovarea lăcașurilor de cult.
- Se invocă o influență asupra funcționarilor publici pentru a facilita accesul la resursele financiare.
- Petre Ilie este acuzat de complicitate, fiind suspectat că ar fi facilitat discuțiile dintre arhiepiscop și omul de afaceri implicat.
Ancheta DNA și răspunsul apărătorilor: Aspectele juridice ale dosarului
Procurorii DNA au deschis acest dosar în urma unei investigații jurnalistice care a atras atenția asupra activităților financiare ale Arhiepiscopiei Tomisului. Articolul de investigație a generat o amplă dezbatere publică, iar DNA a demarat o anchetă oficială pentru a verifica veridicitatea informațiilor. În acest context, procurorii au efectuat o serie de audieri și verificări care au culminat cu formularea rechizitoriului și trimiterea în judecată a inculpaților.
Apărătorii Arhiepiscopului Tomisului au încercat să conteste legalitatea actelor de urmărire penală, invocând presupuse încălcări procedurale. Ei susțin că probele au fost obținute în mod nelegal și au formulat cereri de anulare a acestora pe baza articolului 345 din Codul de Procedură Penală. Curtea de Apel Constanța a respins însă aceste cereri, considerând că toate actele de urmărire penală au respectat normele legale.
Prin decizia de joi, instanța a declarat legalitatea rechizitoriului și a probelor strânse de DNA, ceea ce deschide calea unui proces care ar putea avea implicații semnificative nu doar asupra imaginii publice a Arhiepiscopului Teodosie, ci și asupra modului în care sunt reglementate finanțările publice pentru proiectele religioase.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.