Poziția în care adormim nu e doar o obișnuință, ci poate funcționa ca un mic „protocol” pentru digestie. În materialul de față, ideea centrală este că somnul pe partea stângă favorizează fluxul natural al conținutului gastric și reduce episoadele de reflux. Un gastroenterolog menționează că a analizat peste 5.000 de jurnale de somn și a îngrijit peste 1.200 de pacienți cu IBS, observând constant beneficii când pacienții treceau pe partea stângă.
„Somnul pe stânga nu este un moft, ci o aliniere cu felul în care e construit tractul digestiv.”
De ce partea stângă contează
Anatomia „înclină balanța”. Stomacul și o parte a pancreasului se află preponderent spre stânga, asemenea unei „hamace” care atârnă ușor. Colonul urcă pe partea dreaptă, traversează abdomenul și coboară pe stânga. În acest traseu, gravitația poate lucra cu noi sau împotriva noastră.
Supapa esofagiană și acidul gastric. Când dormim pe stânga, sfincterul esofagian inferior rămâne mai sus decât nivelul acidului din stomac, ca un „dop” care nu stă scufundat. Pe partea dreaptă, acea „supapă” tinde să fie cufundată în acid, ceea ce favorizează arsuri nocturne și regurgitații.
„A dormi pe stânga înseamnă să lucrezi cu propriul plan de construcție al corpului; a dormi pe dreapta înseamnă să împingi digestia la deal.”
Beneficii observate în practică
1) Arsuri și reflux: poziționarea supapei face diferența. Explicația e mecanică: pe stânga, acidul rămâne mai jos decât gura stomacului, astfel că urcarea în esofag e mai puțin probabilă. Relatări clinice indică faptul că 89% dintre persoanele cu reflux cronic au raportat cu 50% mai puține simptome nocturne după schimbarea părții. Măsurători ale pH-ului arată că dormitul pe dreapta poate tripla episoadele de reflux comparativ cu poziția pe stânga.
2) Tranzit și constipație: când gravitația ajută. Cum colonul descendent e pe stânga, poziția respectivă pare să favorizeze „curgerea” conținutului spre rect. În observațiile citate, cei care dorm pe stânga au avut cu 27% mai multe scaune matinale regulate decât cei care preferă spatele ori partea dreaptă. La persoanele cu IBS-C, trecerea pe stânga s-a asociat cu o reducere de 40% a utilizării laxativelor în două săptămâni.
3) Balonare după mese: stomacul curge „în direcția bună”. Curbura gastrică este mai bine aliniată când ne odihnim pe stânga, lăsând sucurile să se deplaseze cu ajutorul gravitației. Investigații imagistice au semnalat o golire gastrică cu 30% mai rapidă după mese consistente la cei care adoptă sistematic această poziție. Consecința resimțită dimineața: mai puțin disconfort și mai puține „burtici alimentare”.
Ce poți face în practică, chiar din această seară
— Setează-ți poziția de bază. Culcă-te direct pe partea stângă. Dacă te răsucești noaptea, reia conștient poziția când te trezești între somn.
— Sprijin pentru șold și spate. O pernă sub genunchiul drept sau între genunchi stabilizează bazinul; o pernă mică în zona lombară te ajută să nu „aluneci” pe dreapta.
— Timp și ritm. Încearcă să lași 2–3 ore între cină și culcare, pentru ca stomacul să pornească deja „pe pantă”. Dacă simți arsuri, evită să te întinzi pe dreapta imediat după masă.
— Mică înălțare. Un unghi discret al trunchiului (de exemplu, pat ușor ridicat la cap) combinat cu poziția pe stânga poate calma senzația de arsură de pe timpul nopții.
— Experiment de 7 nopți. Notează în fiecare dimineață: intensitatea arsurilor, senzația de balonare, ora scaunului și calitatea somnului. Observațiile personale sunt un ghid util când ajustezi pernele, înălțimea capului sau rutina de seară.