În timp ce mulți români își fac calculele pentru iarnă și încearcă să-și țină cheltuielile sub control, un avertisment rostit fără menajamente începe să se audă tot mai tare: prețurile la energie și carburanți ar putea să nu ierte pe nimeni în anul care vine.
În centrul acestui semnal de alarmă este economistul Cristian Păun, care vorbește despre o combinație periculoasă de decizii fiscale și schimbări de piață. Nu e un scenariu „de laborator”, ci o proiecție legată direct de mecanisme care apasă, la un moment dat, pe fiecare factură și pe fiecare bon de la pompă.
Discuția nu mai e despre „dacă”, ci despre când și cum se transferă costurile către consumatorul final. Iar aici, detaliile contează: unele modificări se simt imediat, altele vin în valuri, pe măsură ce piața își pierde plasele de siguranță.
De ce se strâng șuruburile: taxe, reguli și o piață care se schimbă
Cristian Păun pune presiunea principală pe două direcții: majorarea accizelor și un proces de lărgire a liberalizării în energie. Tradus simplu: dacă statul își crește încasările din taxare, iar piața primește mai multă libertate de preț, scutul care a ținut costurile „în frâu” se poate subția.
În același timp, economistul contestă ideea unui „respiro” ușor, mai ales când vine vorba de inflație. Pe scurt, dacă intră la pachet costuri fiscale noi, efectul în lanț poate face ca optimismul legat de ieftiniri rapide să fie prea grăbit.
O altă temă pe care o apasă este felul în care se fac proiecțiile bugetare: când estimările oficiale se bat cap în cap cu realitatea, nota de plată ajunge, inevitabil, la populație. Iar Păun sugerează că tocmai aici s-a acumulat o problemă care acum cere bani „la vedere”.
Unde se rupe filmul pentru oameni: la pompă și în facturile lunare
Există un detaliu care schimbă perspectiva multora: la carburant, prețul pe care îl vezi pe totem nu e doar „piață” și „petrol”, ci și o componentă fiscală masivă. Iar când acea componentă crește, efectul nu rămâne în statistici—se vede în portofel.
Păun insistă că o parte din greutatea următoarei perioade vine și din dezechilibrele adunate în timp, inclusiv din măsuri care au sunat bine în ani electorali, dar care acum se întorc, metodic, sub forma unor costuri împărțite „la toți”. În acest tablou, energia și carburantul sunt primele care dau tonul pentru restul prețurilor.
Și abia aici apare cifra care, pentru mulți, va face diferența dintre „mă descurc” și „trebuie să tai din altă parte”. În analiza sa (publicată pe 19 decembrie 2025), Cristian Păun estimează scumpiri, explicând:
„Vom avea, exact cum ați spus și dumneavoastră, 4-5% la carburanți, vom mai avea cam 3% la energia electrică, tot din motive legate de accize, pentru că și acolo este accizată energia electrică”
și avertizând pentru gaze:
„Vom avea o creștere a prețului la gaze, mai ales în prima parte a anului, când se va liberaliza și piața gazelor”
—iar despre pompă punctează direct:
„Da, la pompă plătim aproape 60% taxe.”