În această zi, durata nopții atinge apogeul, oferind 15 ore și 10 minute de întuneric pentru București, în timp ce ziua durează doar 8 ore și 50 de minute.
Fenomenul, cunoscut sub numele de solstițiu de iarnă, nu doar că stabilește un reper astronomic, dar și semnifică un moment de tranziție important în ciclul naturii.
Ce înseamnă solstițiul de iarnă și cum apare?
Solstițiile, alături de echinocții, sunt fenomene provocate de mișcarea Pământului în jurul Soarelui și de înclinarea axei sale cu 23,4 grade față de planul orbitei. Această înclinare este responsabilă pentru schimbarea anotimpurilor, iar solstițiul de iarnă are loc în momentul în care Soarele atinge cea mai joasă poziție aparentă pe cer pentru emisfera nordică. În aceeași perioadă, în emisfera sudică, solstițiul de vară aduce cea mai lungă zi a anului.
Faptul că Pământul este înclinat determină un dezechilibru în distribuția luminii solare pe parcursul anului. În timpul solstițiului de iarnă, Polul Nord este orientat cel mai departe de Soare, ceea ce explică temperaturile scăzute și zilele mai scurte din această perioadă. După acest moment, durata zilei începe să crească treptat până la solstițiul de vară, când ziua atinge apogeul său ca lungime.
Astfel, solstițiile reprezintă puncte cardinale în calendarul astronomic, fiind utilizate încă din cele mai vechi timpuri pentru a marca schimbările de anotimp.
Impactul solstițiului asupra culturilor și tradițiilor
De-a lungul istoriei, solstițiile au avut o semnificație profundă pentru multe civilizații. Ele au fost considerate momente sacre, inspirând festivități și ritualuri în jurul lor. Structuri precum Stonehenge în Anglia sau Marile Piramide de la Giza demonstrează fascinația antică față de aceste evenimente astronomice.
- Stonehenge și soarele de vară: Această structură megalitică se aliniază perfect cu răsăritul soarelui în timpul solstițiului de vară. Deși scopul său exact rămâne un mister, acest detaliu sugerează o conexiune profundă cu ciclurile solare.
- Sărbători antice și tradiții moderne: În Scandinavia, solstițiul de vară era întâmpinat cu dansuri și sărbători, în timp ce vechii romani celebrau solstițiul de iarnă prin Saturnalia, un festival dedicat zeului agriculturii, Saturn. În Imperiul Inca, Inti Raymi marca începutul unui nou an, fiind dedicat zeului soarelui, Inti.
În România, obiceiurile de iarnă, cum ar fi colindele sau aprinderea focurilor, pot fi puse în legătură cu tradițiile ancestrale asociate acestui moment al anului. Simbolistica lor reflectă renașterea luminii și speranța unui nou ciclu.
Citește și: Superluna Albastră din August – Spectacolul astronomic rar care va încânta cerul în această vară
Fenomenul explicat în detaliu și importanța sa
La nivel astronomic, solstițiul de iarnă are loc simultan în întreaga lume, dar ora exactă variază în funcție de fusul orar. În 2024, acesta va avea loc pe 21 decembrie, la ora 11:21, în România. În această zi, Soarele răsare la un unghi de 23° 27′ sud față de punctul cardinal est și apune la aceeași distanță față de punctul cardinal vest. La amiază, în București, Soarele va urca pe cer până la o altitudine de doar 21°, marcând astfel cel mai scurt arc solar din an.
Această mișcare aparentă a Soarelui explică de ce în timpul solstițiului de iarnă avem cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte. După această dată, înclinația axială a Pământului începe să favorizeze emisfera nordică, iar durata zilei crește treptat.
Un fapt interesant este că Pământul se apropie cel mai mult de Soare la aproximativ două săptămâni după solstițiul de iarnă, fenomen cunoscut sub numele de periheliu.
Totuși, înclinația axială, nu distanța față de Soare, determină severitatea anotimpurilor.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.